1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Societate şi cultură

Crăciunul ultimilor 70 de ani în Germania

Pomul de Crăciun este o prezenţă nelipsită în casele germanilor, în această perioadă. Şi totuşi, ceva s-a schimbat în ultimii ani. Astăzi avem mai mult consum decât pace sufletească.

Niciun alt eveniment creştin nu este sărbătorit mai intens în Germania decât Crăciunul. Cultura sărbătoririi acestuia, care a evoluat de-a lungul secolelor, a produs un simbol fără de care, acum, cu greu mai poate fi imaginată: bradul de Crăciun, decorat festiv. "În jurul pomului de Crăciun, ca element decorativ central, ne vom aduna mereu, cât timp va dăinui omenirea", consideră istoricul și arheologul Peter Knierriem. Mai mult, el prezice că pomul de Crăciun va deveni un simbol şi în regiuni care, în mod tradițional, nu au nimic de-a face cu Crăciunul.

Knierriem este directorul Muzeului din cadrul Castelului Rochlitz din Saxonia şi, de mai bine de 20 de ani, studiază evoluţiile culturale privind sărbătorirea Crăciunului.

Felul în care germanii din zilele noastre sărbătoresc Crăciunul este o tradiţie nouă, a spus istoricul pentru DW. Bradul împodobit, care, astăzi, nu lipseşte din casele germanilor, a apărut abia în secolul 15. În acele vremuri, breslele meşteşurăgeşti erau cele care agăţau în pom diverse lucruri comestibile.

Acum două sute de ani, în perioada Biedermeier, a devenit o obişnuinţă împodobirea unei structuri de lemn, similară unui copac, cu motive florale. "În timpul anotimpului rece şi neprietenos, aceste decoraţii verzi reprezentau modul oamenilor de a-şi exprima speranţa într-o viaţă nouă", mai spune Knierriem.

În încăperi, pomul de iarnă ornat cu luminiţe a apărut abia în secolul 19. Istoricul Knierriem spune că această tradiţie a pornit odată cu războiul germano-francez, la 1870, când "regele Wilhelm, mai apoi împărat, a sărbătorit lângă pomul de Crăciun victoria asupra Franţei".

Pomul de Crăciun pe timp de război

După aceea, bradul a devenit din ce în ce mai mult atracţia centrală a sărbătorii de Crăciun petrecută în familie. Uşor-uşor, pomul a început să fie împodobit şi în casele claselor sociale mai puţin prospere.

Nici după izbucnirea primului Război Mondial, în 1914, pomul de Crăciun nu s-a predat, însă a început să fie decorat cu elemente patriotice, spune istoricul Peter Knierriem. "Pe atunci, tot arsenalul folosit de armată se regăsea, în forme miniaturale, agăţat de crengile bradului: aparate de zbor, grenade, vase de război.

Tradiţia cadourilor

Tradiţia cadourilor oferite cu ocazia Crăciunului a apărut însă ulterior. Iniţial, gesturile de a oferi daruri cu ocazia acestei sărbători, erau mai degrabă izolate, spune Tanja Roos, istoric la rândul ei. "În perioada dintre anul 1900 şi cea care a marcat debutul celui de-al Doilea Război Mondial, în 1939, cadourile oferite copiilor erau mai degrabă mici şi simbolice: păpuşi realizate în casă, cărţi de joc simple, mingi, cărţi şi alte jucării de lemn. Odată cu militarizarea apărută în timpul primei conflagraţii mondiale au apărut soldaţi şi arme de jucărie".

În era naţional-socialismului, politica vremii a marcat şi tradiţia Crăciunului. Sărbătoarea a fost prin urmare deturnată în scopuri ideologice. "Pentru potentaţii acelor zile, importantă era eradicarea culturii creştine a sărbătorii, de vreme ce ideologia lor nu era compatibilă cu creştinismul", precizează istoricul Peter Knierriem.

Autor: Klaus Krämer / vd