1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Germania

Cotitură radicală sau redefinire a politicii Berlinului faţă de Moscova?

A modificat dramatic războiul ruso-georgian politica externă a Germaniei, aşa cum unele voci din opoziţie dau de înţeles?

default

Dacă Germania şi Franţa, din dorinţa de a menaja sensibilităţile Moscovei nu s-ar fi împotrivit în aprilie la summitul NATO de la Bucureşti unei rapide primiri a Georgiei şi Ucrainei în Alianţă, Rusia nu ar mai fi avut curajul la început de august să sară atît de masiv în apărarea Oseţiei de Sud după atacul iniţiat de Tbilisi.

Ipoteza, emisă imediat după izbucnirea conflictului pe 8 august, pare justificată acum după ce însăşi cancelarul german Angela Merkel s-a pronunţat deunăzi în favoarea unei aderări a Georgiei la NATO, ceea ce nu constituie deloc o noutate, devreme ce doar termenul primirii fusese condiţionat de soluţionarea unor conflicte îngheţate.

Exponenţii partidului stîngii nu au ezitat, după declaraţiile Angelei Merkel , să acuze Berlinul de o modificare dramatică a politicii sale externe pe care ar fi dorit-o, în ceea ce priveşte relaţia cu Moscova, în continuare superconciliantă, cu alte cuvinte, în spiritul celeia promovate de ex-cancelarul Schröder.

De altfel, fostul şef al guvernului german, actualmente membru în consiliul de conducere al concernului Gazprom, a intervenit prompt şi părtinitor în dezbaterile generate de conflictul din Caucaz, criticînd politica promovată de Sakaschwili dar cruţînd Moscova de reproşurile cuvenite.

Procedînd astfel, Schröder pentru care Putin continuă şi azi să fie un „democrat cum scrie la carte”, şi-a atras asupră-i oprobriul unor lideri creştin-democraţi /creştin -sociali ai actualei coaliţii negru-roşu.

Deutsche Post setzt auf wachsendes Geschäft in Russland

Aşa încît , pe bună dreptate, ministrul german de externe Frank-Walter Steinmeier estimase că acest conflict ne va încă multă vreme de acum înainte de gîndit şi după ce armele au tăcut, situaţia fiind şi mai complicată decît înainte de izbucnirea ciocnirilor belicoase.

Dacă soluţiile politice de moment, cărora li se adaugă măsurile concrete între care şi campaniile de ajutor umanitar, tind să confere durabilitate încetării focului şi retragerii trupelor ruseşti de pe teritoriul fostei republici sovietice, procesul politic de durată trebuie să ducă la o formulă care să respecte întru totul integritatea teritorială a Georgiei fără o demonizare a Rusiei.

Atît faptul că şeful creştin socialilor germani Erwin Huber a adus în discuţie reparaţiile pe care Moscova ar trebui să le achite pentru pagubele produse prin invazia trupelor sale în Georgia cît şi apelul germano-britanic adresat Rusiei de a se retrage din ţara vecină, formulat la reuniunea NATO de la Bruxelles a miniştrilor de externe, semnalează o modificare de atitudine, o strîngere a rîndurilor în Alianţă. Ceea ce implică însă mai degrabă o redefinire decît o cotitură dramatică şi a relaţiilor Berlinului cu Moscova.

O bună platformă de clarificare a noilor poziţii o vor furniza consultările germano ruse la începutul lunii octombrie. La orizont se profilează însă şi un summit extraordinar al Uniunii Europene, la iniţiativa preşedintelui Franţei Nicolas Sarkozy , căreia i se alătură şi Germania, conform ultimelor declaraţii ale purtătorului de cuvînt al guvernului federal. Ceea ce prefigurează şi o repoziţionare a Bruxelles-ului faţă de Moscova.