1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Moldova

Corupția a lăsat Moldova singură în fața colapsului economic

Republica Moldova nu va beneficia de sprijin bugetar extern. Parlamentul ezită să se convoace în ședință după vacanța de vară, pentru a evita furia protestatarilor anti-corupție care-i cer demisia.

Cu două săptămâni în urmă, la Chișinău venea o misiune a Fondului Monetar Internațional pentru a negocia semnarea unui nou acord de împrumut. În timp ce reprezentanții FMI se aflau deja în avion, guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei, Dorin Drăguțanu, care urma să poarte negocierile cu FMI, și-a anunțat demisia pe fundalul scandalurilor de corupție. În consecință, mandatul misiunii FMI a fost anulat, aceasta venind la Chișinău doar ca delegație de monitorizare.

Haosul și corupția au îndepărtat creditorii externi

Cu aproximativ trei luni în urmă și UE a suspendat sprijinul bugetar pentru Moldova, iar ulterior și SUA și-a întrerupt mai multe proiecte de finanțare, invocând haosul din sistemul bancar, corupția mare și mimarea reformelor în justiție. Astfel, Republica Moldova rămâne cu o gaură bugetară uriașă, de aproape 70%. Se vor crea mari discrepanţe între prevederile bugetului aprobat (prin asumarea răspunderii Guvernului) pentru 2015 cu posibilităţile reale de finanţare.

Marți, 6 octombrie, delegația de monitorizare a FMI și-a încheiat vizita în Republica Moldova. Premierul Valeriu Streleț a anunțat că deocamdată bani de la FMI nu vor veni, dar a solicitat ca o nouă misiune a FMI să vină la Chișinău la începutul lunii noiembrie. Până atunci, Guvernul intenționează să înlăture toate barierele care fac imposibilă reluarea creditării externe. Șefa delegației de monitorizare a FMI, Ivanna Vladkova-Hollar, a admis posibilitatea revenirii misiunii FMI în luna noiembrie, dar numai dacă „Republica Moldova va înregistra progrese la capitolele discutate pe parcursul actualei misiuni”: promovarea unor politici echilibrate, consolidarea sistemului financiar şi implementarea măsurilor de asigurare a stabilității macroeconomice.

Vrea să facă într-o lună ce nu s-a făcut în 6 ani

„Parteneriatul cu FMI este o precondiţie pentru stabilitatea macroeconomică a Republicii Moldova şi pentru impulsionarea relaţiilor cu partenerii de dezvoltare”, a menționat Valeriu Streleț. El a dat asigurări că Guvernul este determinat să pună în aplicare toate recomandările FMI. Potrivit premierului, pentru a relua negocierile privind semnarea unui acord cu FMI, Moldova are de soluționat, în special, o problemă tehnică – cea legată de numirea unui nou guvernator al Băncii Naționale. „Printre măsurile recomandate de FMI într-o perspectivă imediată sunt: finalizarea auditului în sectorul energetic în paralel cu măsurile de asigurări sociale. O altă condiţie vizează sectorul bancar - lichidarea controlată a celor trei bănci devalizate. Nu văd ce ne-ar împiedica să retragem licențele celor trei bănci la 16 octombrie. De asemenea, s-a cerut continuarea investigaţiei în sectorul bancar, dar şi stabilitatea funcţionării Băncii Naționale”, a spus premierul Streleț.

În ceea ce privește continuarea investigației internaționale cu privire la devalizarea celor trei bănci moldovenești și recuperarea banilor furați, Valeriu Streleț a spus că negocierile cu compania internațională de audit „Kroll” s-au încheiat, în următoarele zile urmând a fi semnat contractul și continuate investigațiile.

Timofti și Candu, sceptici

Președintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti și președintele Parlamentului, Andrian Candu, sunt mai pesimiști în privința restabilirii rapide a relației de creditare cu FMI. După o întâlnire a șefului statului cu delegația FMI, purtătorul de cuvânt al Președinției, Vlad Țurcanu, a spus că principala recomandare a FMI vizează revizuirea modului în care a funcționat până acum organul de supraveghere bancară. Potrivit lui, acest proces nici măcar nu a început. „Acest proces de revizuire a modului cum a funcţionat organul de supraveghere bancară va dura câteva luni. FMI vrea să aibă expertiza proprie la ceea ce se întâmplă”, a menționat Țurcanu.

La rândul său, Andrian Candu a anunţat că cel mai optimist scenariu arată că un nou program cu FMI ar putea fi semnat la începutul anului viitor. Referitor la numirea unui nou guvernator la BNM, Candu a spus că nu există o procedură privind selectarea candidaturilor și că aceasta ar trebui „inventată” acum de legiuitori.

Deputații „fug” de propriul popor

Numai că, pentru a o „inventa” și aproba, legiuitorii ar trebui să vină la serviciu. Dar din cauza protestelor tot mai zgomotoase, care durează deja de o lună, Parlamentul nu s-a convocat încă niciodată după vacanța de vară. Potrivit unor analiști politici, prezența deputaților în Parlament, în zilele în care ar trebui să aibă loc ședințe plenare, ar putea crește furia protestatarilor care le cer demisia, mai ales că și opoziția socialistă a ieșit în stradă, iar deputații socialiști au inițiat deja o moțiune de cenzură împotriva Guvernului și adună semnături, în rândul deputaților, pentru destituirea șefului statului. Atât protestatarii pro-ruși (dislocați în fața Parlamentului), cât și cei pro-europeni (din fața Guvernului) cer demisia șefilor instituțiilor de stat care au admis furtul banilor, dar și demisia conducerii de vârf pe care o acuză de complicitate la furt.

James D. Pettit: „Sistemul judecătoresc nu funcţionează deloc”

Luni, în cadrul unei emisiuni televizate, ambasadorul SUA la Chișinău, James D. Pettit, a spus că, din cauza corupției, Moldova a pierdut un nou program de asistență financiară din partea Statelor Unite, prin intermediul Corporației Provocările Mileniului. Potrivit diplomatului american, Moldova nu a înregistrat progrese în eradicarea fenomenului, ci dimpotrivă, a coborât la un nivel mai jos decât se afla acum câțiva ani: „Guvernul trebuie să înceapă să aplice legile anticorupţie, investigând şi pedepsind pe cei implicaţi în actele de corupţie. Deocamdată, a eşuat să facă acest lucru. Cred că sistemul judecătoresc de aici nu funcţionează deloc şi se află sub controlul unei minorităţi. În rezultat, corupţia continuă să înflorească. Astfel, investitorii evită să vină aici cu banii. Se tem că nu vor obține dreptate în instanţă. (...) Corupţia mare este o problemă pentru Republica Moldova şi trebuie rezolvată. Când Guvernul de la Chişinău va lua atitudine, noi vom relua finanţarea. Dar e nevoie de timp pentru a învinge corupţia”, a menţionat James D. Pettit. El a criticat instituţiile din Republica Moldova pentru investigarea foarte lentă a furtului din sistemul bancar. „Este nevoie de o investigaţie imediată, pentru ca cei vinovaţi să fie traşi la răspundere, iar banii - returnaţi. Dacă se întâmpla un asemenea caz în SUA, instituţiile statul ar fi luat toate măsurile pentru investigarea crimei, iar vinovaţii ar fi fost deferiţi justiţiei. Dacă sistemul bancar moldovenesc ar fi fost unul sănătos şi ar fi activat corect, acest lucru nu s-ar fi întâmplat. Este nevoie de reformat sistemul, ca astfel de cazuri să nu se repete”, a menționat ambasadorul SUA.

Pe de altă parte, ambasadorul american a subliniat că semnarea unui acord cu FMI este foarte importantă, în contextul în care protestele din centrul capitalei se amplifică, iar bani sunt din ce în ce mai puțini. Totuși, el a atenționat că Moldova nu poate miza la nesfârșit doar pe asistența externă, această mentalitate fiind una de tip sovietic.

Ulrike Knotz: „Contează voința politică”

Despre corupţia mare din Moldova a vorbit, într-un interviu pentru „Ziarul de Gardă” și ambasadorul Germaniei la Chișinău, Ulrike Knotz. Potrivit ei, „combaterea corupţiei trebuie să se afle pe prima pagină a agendei politice. În Republica Moldova există, ca în aproape toate ţările, legi şi instituţii pentru combaterea corupţiei. Ele pot funcţiona în mod satisfăcător doar dacă există cultură politică, care se orientează după ideea binelui comun, în serviciul căruia trebuie să fie politicul şi administraţia. Contează voinţa politică. (...) Sper ca protestele să contribuie la combaterea corupţiei, fără a da naştere suspiciunilor că persoana, rangul şi partidul celor în cauză joacă vreun rol. Experienţele din alte state cu economii în tranziţie au arătat că, într-o bună zi, se ajunge la aceasta”, a conchis ambasadorul Ulrike Knotz.

Nu mai vin bani nici din România?

Nu mai este sigură nici obținerea „creditului salvator” de 150 milioane de euro promis Republicii Moldova de către România. Secretarul general al PNL din România (partid condus de Klaus Iohannis până la preluarea mandatului de preşedinte) a anunțat că România nu poate acorda acest împrumut, promis de Victor Ponta, atâta timp cât acolo (în Moldova) se fură miliardele din sistemul bancar. „România nu poate acorda acest împrumut, în condițiile anunțate de Guvern, fără a încălca un tratat internațional la care este parte. Victor Ponta a mințit că se poate acorda, punând într-o situație dificilă atât România, cât și Republica Moldova care aștepta un gest concret, nu o minciună. (...) La Chișinău există suspiciuni că s-a furat un miliard de de euro. La București există certitudinea că Victor Ponta a dat impresia că oferă 150 de milioane de euro, pentru a persista ulterior în minciună și a nu oferi nici o perspectivă Republicii Moldova”, susține Radu Carp.

Pe de altă parte, Victor Ponta a spus că România este „unica șansă a Republicii Moldova” și crede că Moldova ar putea devia la parcursul european dacă nu va fi susținută de la București. „Nimeni în afară de România nu are timp și atenție pentru Moldova. Toată lumea e ocupată cu Siria. Nici de Ucraina nu se mai ocupă. Nu au acord nici cu UE, nici cu FMI. Există o coaliție pro-europeană cu păcatele ei, dar este pro-românească și pro-europeană”, a menționat Ponta. Potrivit lui, „împrumutul românesc este foarte important pentru moldoveni - ei au nevoie să-și acopere deficitul pentru acest an”.

Potrivit experților economici, Republica Moldova mai are bani în buget doar pentru achitarea pensiilor și, parțial, a salariilor din sfera bugetară. Toate proiectele de reconstrucție și achiziţiile pe bani publici au fost stopate.

Vă mai recomandăm