1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

Corupţia, terorismul şi prezumtiva demenţă a preşedintelui iranian

Acuzele de corupţie la adresa fostului cancelar german Schroeder, care a acceptat să conducă societatea producătoare a unei conducte de gaz ruso-germane, pe care tot el a lansat-o, pe cînd se afla la putere, împreună cu amicul său intim de la Kremlin, Vladimir Putin domină editorialele germane de azi.

Cotidianele din Republica Federală mai consacră spaţii ample summitului din Canada privind schim,bările climatice, luptei împotriva terorismului, situaţiei din Irak, conflictului israelo-palestinian, precum şi sîngeroasei reprimări de către China comunistă a revoltei ţăranilor din sudul ţării, asupra cărora au deschis focul forţele armate ale regimului de la Beijing.

O cvasiunanimă condamnare a recoltat Schroeder în rîndul formatorilor de opinie germani în urma acceptării preşedinţiei societăţii ruso-germane care ar urma să construiască o conductă de gaz submarină, ce va traversa Marea Baltică, ocolind ţările baltice şi Polonia. Lansată cu mult tam tam de Schroeder, pe cînd mai conducea guvernul de la Berlin, şi de preşedintele Rusiei Putin, în epoca în care fostul cancelar era angrenat în lupta electorală pentru menţinerea sa la putere, conducta de gaz a devenit acum „sursa lui de căpătuire. Ceea ce e de-a dreptul inacceptabil”, relevă General-Anzeiger din Bonn, subliniind că „nu e cazul să se creeze un nou cod deontologic pentru demnitari”, care intră în lumea afacerilor după ce s-au despărţit de înalta lor funcţie politică. „La urma urmei, eşti sau nu eşti onorabil şi atît tot”, scrie ziarul. O serie de observatori insistă însă asupra elaborării unui cod de conduită cu putere de lege pentru foşti oameni politici.

Şi Gazeta Wyborcza remarcă nu fără oarecare tristeţe, că „Schroeder a reuşit să-şi demonteze prestigiul, cu atît mai mult cu cît a acceptat să lucreze la o întreprindere, al cărei şef e un fost agent al poliţiei politice comuniste estgermane Stasi. Conducătorul secret, dar real al aceleaşi firme e, de partea rusească, Putin însuşi. Astfel, Schroeder şi-a demolat renumele de om de stat precum şi tot ce-a făcut în cei 7 de cancelariat” constată ziarul din Varşovia.

Badische Zeitung îl citează pe fostul aliat politic al lui Schroeder, ecologistul Buetikofer, care a excalamat, că „treaba pute”. Ziarul se întreabă dacă, aflîndu-se în funcţia, Schroeder n-a făcut oare trafic de influenţă. „Fostul cancelar şi-a distrus nu doar propiria reputaţie, ci a făcut şi Germaniei un deserviciu imens, evidenţiază cotidianul din Freiburg. Şi La Reppublica din Roma abordează „cel mai gigantic conflict de interese apărut în democraţia germană de la renaşterea ei din cenuşă, în 1945, încoace. Ziarul aminteşte că „traseul conductei ar fi costat de trei ori mai puţin dacă nu traversa Marea Baltică, ci statele baltice şi Polonia... Or, Rusia a vrut să pedepsească aceste foste ţări satelit pentru prietenia lor cu americanii,... iar noul guvern Merkel moşteneşte o uriaşă problemă de imagine de la cancelarul precedent”, observă cotidianul italian.

Suedeutsche Zeitung din Muenchen semnalează ancheta deschisă în Polonia de zvonurile privind prezumtivele închisori secrete ale CIA. Die Welt din Berlin cere o grabnică revizuire a dreptului internaţional, şi în special a legilor guvernînd războiul, pentru a permite o luptă eficientă împotriva terorismului. Iar Handelsblatt din Duesseldorf condamnă „ipocrizia unei discuţii asupra torturii care, criticînd presupuse încălcări americane ale drepturilor omului, uită să se situeze în contextul luptei antiteroriste, a cărei povară principală odihneşte pe umerii SUA. Oare de ce nu sunt în state europenii să le mulţumească americanilor pentrru eforturile graţie cărora s-au dejucat şi multe atentate pe vechiul continent?” - se întreabă ziarul reliefînd cît de mult s-a profitat dincoace de ocean de informaţiile secrete livrate europenilor de către CIA.

Nepszabdsag din Budapesta se întreabă ce se ascunde în spatele repatatelor atacuri antisemite ale preşedintelui iranian Ahmadinejdad. Analizînd recidiva agresivităţii lui la adresa statului evreu, ziarul maghiar relevă că, departe de a fi simple deraieri sau derapaje retorice, cererile de desfiinţare a Israelului, ori de mutare a lui în Germania şi Austria „reprezintă atacuri perfect calculate, devreme ce nici SUA nici Israelul nu sunt pe moment în stare să ia măsuri şi să bombardeze de pildă facilităţile nucleare ale Iranului. Israelul”, scrie ziarul, „e prea mic, iar SUA sunt prea ocupate cu Irakul, în vreme ce, în mod cert, Consiliul de Securitate ONU ar refuza pînă şi raiduri limitate de bombardament asupra Iranului”, scrie ziarul maghiar, subliinind că preşedintele Iranului – cîtuşi de puţin dement, aşa cum l-au prezentat unii comentatori - „nu face decît să-şi asume un rol conducător în lumea islamică”.

  • Data 12.12.2005
  • Autoare/Autor Petre Iancu
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B12t
  • Data 12.12.2005
  • Autoare/Autor Petre Iancu
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B12t