Corupţia în România şi alte ţări răsăritene

Prăbuşirea comunismului a trezit în estul Europei nu doar speranţa libertăţii, ci şi nădejdea unei relansări economice. Or, această ascensiune le-a adus oamenilor din regiune înainte de orice o escaladare a corupţiei. Spre a-şi realiza obiectivele, firmele nou create au mituit în dreapta şi în stînga. Iar noile guverne au întins mîna şi au băgat în buzunar cît cuprinde. Între timp s-a mai schimbat totuşi cîte ceva. Potrivit lui Cheryl Gray, care se ocupă la Banca Mondială de Europa şi Asia Centrală „au scăzut în medie nu numai sumele date bacşiş, ci şi frecvenţa mituirilor. La rîndul lor oamenii de afaceri consideră tot mai puţin că e nevoie de corupţie pentru realizarea unui profit. Toate acestea constituie o veste extrem de bună, întrucît contrazice experienţa generală. Mulţi oameni din aceste regiuni continuă să creadă că nu ar exista mijloace de a se lupta împotriva corupţiei, şi că aceasta ar spori neîncetat. Realitatea este că în zonele cercetate s-a înregistrat, în opinia noastră, un progres autentic”.

Potrivit Băncii Mondiale, progrese reale au făcut România şi Bulgaria, ba chiar, cu oarecari rezerve şi Republica Moldova, Tadjikistanul, Ucraina şi Letonia. Premianţii clasei sunt însă Georgia şi Slovacia.

Totodată s-a constatat că domeniile în care corupţia a fost combătută cu folos sunt şi cele în care s-au efectuat reforme de succes. De pildă în sfera reformei fiscale. Unele ţări şi-au simplicat mult sistemele vamale, taxele şi impozitele, precum şi procedurile de autorizare a înfiinţării de firme, reducînd-şi substanţial birocraţiile. Toate acestea joacă un rol enorm în succesul combaterii corupţiei.

Banca Mondială relevă că, potrivit investigaţiilor efectuate, corupţia s-a diminuat în toate regiunile, nu însă şi în toate ţările. O situaţie diametral opusă, în speţă o involuţie a avut loc de pildă în Albania, Serbia şi Muntenegru, ţări în care întreprinderile mituiesc mai des decît în trecut. In plus, autorii studiului relevă că în toate ţările cercetate e mare nevoie de restructurarea justiţiei, domeniu care n-a fost reformat, şi care deci e afectat în mod deoseibit de corupţie. Rusia şi Georgia au făcut primi paşi în direcţia reformei, sporind salariile judecătorilor, susţin experţii de la Banca Mondială.

Intrebarea este fireşte ce a impulsionat reformele în aceste ţări. Răspunsul Băncii Mondiale este că perspectiva aderării la UE a jucat un rol important în acest proces, bunăoară în România, Bulgartia şi Slovacia. Totodată însă, potrivit economistului Anderson de la Banca Mondială „nu trebuie subestimată importanţa partiturii jucate de conducerile acestor ţări. Statele în care s-au realizat progrese majore, precum Georgia, dispun de lideri ce şi-au asumat în mod temeinic misiunea de a introduce transparenţa şi responsabilitatea, acordînd prioritate absolută acestor principii şi altor reforme de natură să îngrădească net corupţia.

Totuşi e clar că ţările ex-comuniste mai au de străbătut un drum lung pînă le vor ajunge din urmă pe cele mai multe din vestul Europei.