1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Cultură

"Cortina se ridică: Despre sfârşitul dictaturilor din Europa de Est"

Autorul ungar György Dalos a scris cea mai remarcabilă carte istorică a acestei primăveri, în care analizează, printre altele, şi evenimentele din decembrie 1989 din România.

default

Mihail Gorbaciov, unul dintre protagoniştii cărţii lui Dalos

Dubla semnificaţie a titlului "Cortina se ridică" nu este întâmplătoare. Dalos şi-a structurat volumul despre prăbuşirea Cortinei de fier aidoma unei piese de teatru, cu un prolog şi şase acte distincte, dintre care fiecare prezintă câte un stat. Titlurile sunt o caracterizare succintă a evenimentelor din ţara respectivă: de pildă, "Polonia: Masa rotundă a duşmanilor de moarte", "Cehoslovacia: Revolta cu mănuşi de catifea" sau "România: Revoluţia într-un frig ca de mormânt". Epilogul este cu totul surprinzător: Dalos foloseşte un eseu din anul 1985, în care îşi imaginează o alternativă la destrămarea Imperiului Sovietic, şi anume, un fel de federaţie a statelor esteuropene în libertate şi democraţie.

În prologul magistral, nelipsit de un umor fin, Dalos descrie înmormântarea liderului sovietic Cernenco din 1985, a cărui moarte a marcat începutul erei Gorbaciov. La înmormântare s-au adunat bătrânii potentaţi din gerontocraţiile comuniste ale Europei de Est, de la maghiarul Janos Kadar la Ceauşescu, iar autorul prezintă pe baza acestui tablou situaţia catastrofală din ţările Europei răsăritene la mijlocul anilor 80. Cu un an mai târziu, în iulie 1986, Gorbaciov avea să declare, conform citatelor folosite de Dalos, că Uniunea Sovietică nu are nevoie de aceste state-satelit aflate în pragul falimentului şi că relaţiile cu celelalte ţări socialiste s-au schimbat.

Autorul născut în 1943 la Budapesta cunoaşte lumea despre care scrie din proprie experienţă. Fiind unul dintre membrii fondatori ai mişcării democratice de opoziţie din Ungaria, a căzut victimă represiunilor sistemului totalitar şi i s-a intentat chiar un proces politic în 1968, în urma căruia şi-a pierdut dreptul de a publica. Din 1987 încoace, Dalos trăieşte în spaţiul de limbă germană - iniţial la Viena, iar în prezent la Berlin - unde îşi desfăşoară activitatea de scriitor şi comentator la diverse ziare şi posturi de radio. În tot acest timp, scriitorul ungar a vizitat în repetate rânduri fostele state ale Pactului de la Varşovia. Volumul "Cortina se ridică" reflectă o serie de observaţii personale şi demonstrează în acelaşi timp o foarte bună documentare.

"În România multe structuri comuniste au rămas intacte după alegerile din 1990"

România l-a interesat în mod special, a declarat Dalos în exclusivitate pentru Deutsche Welle:

"Am încercat să nu mă concentrez doar asupra evenimentelor din decembrie 1989 în Timişoara şi Bucureşti, cum s-au obişnuit deja cei mai mulţi. Pe mine mă interesează şi ceea ce s-a întâmplat la Cluj, Sibiu sau în alte oraşe, pentru că sunt de părere că acest capitol sângeros şi dramatic al istoriei României este unul dintre cele mai interesante episoade ale căderii Cortinei de fier. România a fost singura ţară din Europa de Est care nu era doar o dictatură "obişnuită", ci o despotie centrată în jurul cultului personalităţii lui Nicolae Ceauşescu. Acest lucru înseamnă că factorii decizionali din România formau un cerc mult mai restrâns decât în alte ţări răsăritene. Puterea se izolase complet de realitate, iar în final, libertatea a fost cucerită doar prin sacrificii mari."

În descrierea evenimentelor din decembrie 1989, Dalos foloseşte relatările unor martori oculari alături de sursele istorice, dar şi bancuri politice despre cuplul Ceauşescu, foarte populare la momentul acela, precum şi fragmente hilare din ultimele interviuri ale dictatorului acordate presei iraniene, în care lăuda "realizările" socialismului. Autorul nu a omis să menţioneze că nu se ştie nici până astăzi cu exactitate, cine a tras în civili în decembrie 1989 şi cu ce scop. "Este deosebit de îngrijorător că 942 din cele 1104 victime au fost ucise de abia după fuga lui Ceauşescu", aminteşte Dalos.

O capcană a lumii post-comuniste: Revenirea în forţă a naţionalismului

Şi evoluţia post-comunistă din România este analizată succint, iar autorul ajunge la următoarea concluzie: "Prin victoria Frontului Salvării Naţionale la alegerile din 1990, România a fost, alături de Bulgaria, una dintre ţările ex-comuniste în care vechile structuri şi, în parte, chiar şi vechile metode de conducere au rămas în mare măsură intacte."

Un alt risc major în societăţile post-comuniste este revenirea naţionalismului, a declarat György Dalos pentru Deutsche Welle:

"Societăţile care nu au fost încă pregătite pentru democraţie şi pentru schimbările politice ale anului 89, caută diferite posibilităţi de evadare din faţa enormelor dificultăţi cu care se confruntă. Am toată înţelegerea pentru acest lucru. Una dintre cele mai periculoase capcane este însă în acest context revenirea în forţă a naţionalismului. Nu vorbesc despre sentimentele naţionale, ci despre prejudecăţile faţă de alte popoare, de o ciudată şi înfricoşătoare cultură a urii în fostele ţări ale blocului socialist. Pe de altă parte, izbucnirile naţionaliste dramatice de la începutul anilor 90 nu s-au mai repetat, motiv pentru care consider că mai există speranţă... "

"Statele Europei de Est trebuie să-şi păstreze propria identitate şi în Uniunea Europeană"

Pentru mulţi, această speranţă este legată de integrarea în Uniunea Europeană, însă democraţia nu trebuie să vină neapărat de la Bruxelles, opinează György Dalos:

"Cred că oficialii de la Bruxelles erau de părere că fostele ţări comuniste trebuie "închise" în Uniunea Europeană ca într-o casă de corecţie, ca să înveţe să fie civilizate, să mănânce cu furculiţa şi cuţitul. După părerea mea, s-au înşelat. Ţările Europei de Est trebuie să-şi creeze forme civilizate ale vieţii democratice în interes propriu, pentru a fi demne de propriile idealuri, şi nu pentru a fi "demne" de Uniunea Europeană. După ce aceste ţări au fost obligate să imite modelul sovietic timp de 40 de ani, nu trebuie să li se impună acum să imite modelul american sau occidental, ci să fie lăsate să-şi păstreze propria identitate, să rămână România, Ungaria sau Slovacia şi să găsească forme ale culturii democratice care se potrivesc cu propria istorie şi individualitate."

Autor: Alexandra Sora

Editor: Ioachim Alexandru