Corectarea unei nedreptăţi a istoriei

Mulţi români şi bulgari vor avea în noaptea de Revelion sentimentul revenirii în Europa, remarcă SÜDDEUTSCHE ZEITUNG din Münche, sărbătorind totodată şi corectarea unei nedreptăţi a istoriei. Cea de a şasea extindere a Uniunii Europene, scrie FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG aduce o nouă dinamică pe piaţă internă a bătrînului continent.

Cele două ţări intră în Europa cu o creştere economică record, dar trebuie să lupte în continuare împotriva corupţiei şi criminalităţii. In schimb DIE PRESSE din Viena crede că doar succesul economic poate da speranţă, dat fiind că cele două ţări nu sunt pregătite pentru aderare. In cîteva zile Uniunea Europeană va avea 27 de state şi 487 de milioane de locuitori, constată cotidianul LE MONDE din Paris.

Extinderea rămâne motorul creşterii economice

Arhiepiscopul de Atena Cristodulos şi-a exprimat bucuria faţă de creşterea „vocilor ortodoxiei“ pein aderarea celor două state. România şi Bulgaria trebuie să-şi dubleze eforturile pentru a face faţă criteriilor de aderare. La rândul ei Uniunea Europeană trebuie să fie foarte precaută cu integrarea celor două ţări pentru ca extinderea să poată fi ţinută sub control. Chiar dacă se va apăsa pe frînă însă, strategia generală nu va fi pusă în pericol, extinderea rămînînd în continuare motorul creşterii economice şi un instrument de stabilitate.

Rusia şi monopolul energiei

THÜRINGER ALLGEMEINE din Erfurt aruncă o privire asupra politicii energetice a Rusiei şi scrie: Uniunea Europeană este din ce în ce mai îngrijorată de puterea monopolistă din răsărit. Mai ales concernul Gasprom creşte ca în capitalismul sălbatec tipuriu. Nu doar guvernele Ucrainei şi Georgiei tremură în faţa acestui gigant, ci şi despotul de la Minsk Alexander Lukaşenko.

Şantajul este spus pe faţă. Ori Belarus acceptă accesul Gasprom la jumătate din acţiunile gazoductului propriu, ori Gasprom pretinde la 1 ianuarie 2007 un preţ de patru ori mai mare pentru livrările de gaze din Rusia. LA TRIBUNE din Paris consiedră că şocantă nu este natura disputei, ci metoda.

Intervenţia din Irak

La trei ani de la invadarea Irakului, afirmă STUTTGARTER ZEITUNG, pentru America se conturează cu toată claritatea doar opţiuni nefavorabile, de la divizarea ţării şi pînă la retragerea treptată a trupelor americane şi chiar pînă la tolerarea victoriei majorităţii şiite. Si astăzi,scrie ziarul francez DERNIERES NOUVELLES D’ ALSACE este greu să explice americanilor că acest război are efectele contrare ţintelor propuse.

Terorismul a fost întărit şi în loc de promisa democraţie s-a instalat în Irak haosul. Nici în Afganistan lucrurile nu stau mai bine. Talibanii sunt în ofensivă şi Osama Ben Laden nu a fost încă prins. Washingtonul a pierdut întrucîtva controlul, nefiind capabil nici să tempereze ambiţiile nucleare ale Iranului.

Saddam faţă în faţă cu pedeapsa capitală

Referitor la executarea fostului dictator Saddam Hussein THE INDEPENDENT din Londra crede că problemele se vor agrava în Irak după dispariţia lui,pentru că acolo se războiaesc nu doar trupele străine şi rebelii ,sau suniţii cu şiiţii, ci şi diversele fracţiuni pe baza unor rivalităţi religioase, etnice şi de natură criminală.

Executarea dictatorului va diviza şi mai mult ţara. In sfîrşit BERLINER ZEITUNG avertizează faţă de posibila agravare a situaţiei conflictuale din Somalia,aceasta ameninţănd să devină un nou centru al terorii extremişilor islamişti în Africa.