1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

COP23: Vine sau nu revoluţia energetică?

Până în 2050, necesarul de energie electrică al omenirii ar putea fi asigurat din surse regenerabile. Cât de sustenabilă este "revoluţia" energetică? DW s-a uitat peste un model propus de specialişti finlandezi.

Cât este de fezabilă asigurarea necesarului de energie electrică la nivel mondial strict din surse regenerabile? Care sunt cele mai bune şi ieftine tehnologii pentru atingerea acestui deziderat? Şi ce înseamnă un sistem energetic regenerabil pentru locurile de muncă şi protecţia mediului înconjurător?

Acestea sunt doar câteva dintre întrebările care preocupă specialiştii internaţionali de la Universitatea de Tehnologie Lappeenrata din Finlanda. Echipa condusă de profesorul Christian Breyer a prelucrat nenumărate informaţii din toate regiunile lumii privind consumul de energie, tendinţele demografice şi particularităţile climatice. De asemenea, experţii doresc să afle care sunt tehnologiile cele mai eficiente şi mai puţin constisitoare capabile să încline balanţa în favoarea utilizării de energie regenerabilă în următorii 30 de ani.

Invitată la conferinţa privind schimbările climatice care are loc la Bonn, echipa finlandeză a prezentat, în premieră, rezultatele studiiilor sale.

"O decarbonizare completă a sectorului energiei electrice până în 2050 este fezabilă și mai eficientă din punct de vedere al costurilor decât sistemul actual de energie electrică. Tranziţia energetică nu mai este o chestiune de fezabilitate tehnologică sau profitabilitate economică, ci o chestiune de voință politică ", spune Breyer, care subliniază că scăderea preţurilor la panouri solare şi baterii ieftineşte energia.

Potrivit lui Breyer, energia solară fotovoltaică și acumulatorii vor fi principalii piloni ai aprovizionării cu energie pe termen lung, datorită costurilor aflate în scădere drastică. Echipa finlandeză se așteaptă ca ponderea tehnologiei fotovoltaice în mixul mondial de electricitate să crească de la 37% în 2030 la 69% în 2050 și va reprezenta mai mult de o treime din energia electrică globală. În regiunile sărace în soare și bogate în vânt, cum ar fi nordul Europei şi nordul Asiei, mixul optimizat de energie electrică arată, desigur, puțin diferit față de Africa, unde ponderea energiei solare este mult mai mare.

Stocarea

Pentru o sursă de alimentare sigură este nevoie de capacitate de stocare. Conform unei simulări realizate de echipa finlandeză de cercetare, până în 2050, nevoia de electricitate va fi asigurată în proporţie de 31 la sută de facilități de stocare. 95% dintre acestea sunt bateriile. Mai presus de toate, acumulatorii servesc la compensarea fluctuațiilor zilnice. Cealaltă tehnologie de stocare pentru a compensa variațiile sezoniere este gazul generat sintetic din surse regenerabile de energie.

Autorii studiului estimează că până în 2050 populația mondială va crește la aproape 9,7 miliarde de persoane. În comparație cu situaţia din prezent, lumea va folosi de două ori mai multă energie electrică. Tranziția energetică are, de asemenea, avantaje pentru întreprinderi și consumatori. În comparație cu cele de astăzi, costurile de producție a energiei electrice (inclusiv rețelele și depozitarea) scad cu aproximativ 25%. Aceste schimbări creează multe locuri de muncă.

Trecerea la surse ecologice de energie are, de asemenea, un impact asupra pieței muncii. În prezent, în jur de 19 milioane de oameni din întreaga lume muncesc în sectorul energiei electrice, dintre care jumătate doar în industria cărbunelui. Locurile de muncă din industria cărbunelui se pierd, însă conform calculelor vor apărea de două ori mai multe locuri de muncă în domeniul energiilor regenerabile.

În cadrul summitului mondial privind clima, măsurile de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră sunt discutate intens, ţinta fiind menținerea încălzirii globale sub 2 grade Celsius.

Ponderea producției globale de energie în poluarea atmosferei cu gaze cu efect de seră este în prezent de aproximativ 20%, în principal din cauza centralelor pe bază de cărbune. Dacă energia ar fi produsă conform simulării prezentate de Breyer și echipa sa, emisiile poluante ar putea scădea cu mai mult de 60% până în 2025 și cu peste 80% până în 2030. Aceasta ar însemna dispariţia unei părţi semnificative din gazele cu efect de seră.

Autor: Gero Rueter/vd