Delegaţiile americane la conferinţă creează confuzie

Mii de delegați au început să se perinde la Bonn începând de lunea trecută, în contextul conferinței ONU privind schimbările climatice - COP23. În următoarele două săptămâni, participanții își propun să negocieze un set de reguli la care ar trebui să se conformeze toți semnatarii Acordului privind clima de la Paris. Șefii de stat și de guvern - printre care cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele Franţei, Emmanuel Macron - vin în fosta capitală germană doar spre finalul reuniunii, adică săptămâna viitoare. Deocamdată, delegaţii încearcă să aleagă între diferiți reprezentanți care pretind că vorbesc în numele Statelor Unite.

Președintele Donald Trump a anunțat în această vară că SUA se retrag din acordul de la Paris, dacă documentul nu este modificat substanţial. Totuși, acest proces durează trei ani, timp în care America va continua să fie parte a înţelegerii de la Paris. Prin urmare, Trump trimite o mică delegație la Bonn, a cărei menire este să încerce influențarea regulilor de aplicare a acordului. Despre rolul acestei delegaţii s-a discutat aprins încă din prima zi a reuniunii. America nu are un pavilion al ei la Bonn, însă mai mulţi guvernatori, primari şi oameni de afaceri americani au înfiinţat un aşa-numit "US Climate Action Center" cu deviza "We are Still In" (Noi încă suntem în acordul de la Paris). Din această grupare fac parte, între alţii, guvernatorul Californiei Jerry Brown şi fostul primar al New York-ului Michael Bloomberg.

Cine-i şeful?

Asta înseamnă că la summitul privind clima există două delegaţii americane concurente, motiv pentru care nu puţini delegaţi se întreabă cine vorbeşte cu adevărat în numele Statelor Unite. "Părerea mea este că autorităţile locale şi federale din SUA reprezintă în mod legitim interesele poporului american, pentru că abordarea lor este mai apropiată de aceea a americanilor de rând", spune Alden Meyer, director de strategie şi politică la Union of Concerned Scientists (Uniunea Cercetărilor Îngrijoraţi).

"Conform actualului nostru sistem de guvernare, când vine vorba de negocieri, acestea sunt responsabilitatea executivului american", spune Meyer.

Unii dintre participanţii la summit consideră că SUA nu se vor retrage din acordul de la Paris, ceea ce înseamnă că în acest moment ar fi mai indicat să se negocieze cu delegaţia neoficială. "În clipa de faţă se petrece o anomalie. Indiferent cine îi va urma la Casa Albă lui Donald Trump, America va redeveni parte a înţelegerii de acum doi ani", mai crede Meyer. Pe de altă parte, ministrul german al Mediului, social-democrata Barbara Hendricks a declarat pentru DW că ar fi mai indicat să se stea de vorbă cu delegaţia americană oficială: "Delegaţia americană nu ar trebui să fie ignorată. Mă bucur că secretarul de stat Rex Tillerson are o abordare echilibrată şi am încredere că delegaţia SUA nu va tulbura negocierile".

Vid de putere

În context, alte ţări şi instituţii financiare încearcă să ocupe spaţiul lăsat liber de preşedintele american Donald Trump, care a denunţat acordul de la Paris. De pildă, China participă în forţă la conferinţa privind clima, instalând la Bonn un pavilion masiv. Surse diplomatice afirmă că, în culise, reprezentanţii statului comunist încearcă să îşi extindă influenţa.

La reuniunea din fosta capitală a Germaniei federale un rol important îl au și instituțiile financiare. Acest lucru nu este o noutate în sine, băncile fiind prezente și la alte evenimente similare. În schimb, amploarea implicării lor la reuniune este mult mai mare.

Indiferent care dintre delegaţiile americane vor purta negocieri la COP 23, decizia din iunie a lui Donald Trump (de a retrage SUA din acordul de la Paris) a deranjat majoritatea oficialilor care participă la summit. Cu atât mai mult cu cât, în scurt timp, America va fi singura ţară din lume care nu a ratificat documentul de acum doi ani. Marţi, chiar şi Siria a anunţat că intenţionează să susţine dezideratele înţelegerii de la Paris.

Autor: David Keating