1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Cooperarea regională - primul pas către UE

Cel mai important instrument de cooperare dintre UE şi ţările din Balcanii de Vest este Pactul de stabilitate pentru Europa de Sudest. Până în anul 2008, pactul se va transforma într-un Consiliu de Cooperare regională cu sediul la Zagreb.

default

Euforia primilor ani este demult trecută, acum statele din Balcani s-au trezit la realitate şi şi-au dat seama că drumul înspre UE nu se poate baza decât pe cooperarea regională. Pactul de stabilitate, care a luat fiinţă în urmă cu 8 ani de zile, va fi înlocuit de un for de departe mult mai bine ancorat în regiune. Dar scopul de a pacifica Balcanii cu ajutorul eforturilor politice şi al proiectelor transfrontaliere a rămas acelaşi. Şi a sosit momentul ca statele respective să preia treptat responsabilitatea proceselor de restructurare.

La conferinţa de la Zagreb, statele care nu fac parte încă din UE au fost încurajate să întreţină relaţii bune cu vecinii lor. Concret aceasta s-ar putea traduce în felul următor: eliminarea obligativităţii vizelor, cum fost cazul de exemplu pentru cetăţenii sârbi care călătoresc în Croaţia, scutirea de şicanele tradiţionale la trecerea frontierei, şi intensificarea comerţului regional înainte de a exporta produse în UE. Croaţia, care se află pe drumul cel bun al reformelor politice şi economice, şi-a atribuit imaginea de „certăreţul regiunii”, datorită conflictelor frontaliere cu 4 dintre cei 6 vecini ai săi. Din perspectivă comunitară, nu este o carte bună de vizită pentru o aderare a ţării la Uniune.

Aşteptările UE sunt cât se poate de simple: potenţialii membri să se înţeleagă cu statele vecine, şi să facă progrese convingătoare pe calea transformării structurilor lor politice şi economice.

În sine, nu e nimic nou, numai că tonul Uniunii şi al SUA a devenit mai dur la constatarea unor evoluţii contrare acestui ţel. Avertismentele cancelarului german Angela Merkel adresate Serbiei, care nu a fost în stare 3 luni de zile să formeze un guvern, au fost imposibil de neobservat. Şi preşedintele Comisiei, Jose Manuel Durao Barroso a tras un semnal de alarmă cu privire la „izolare, stagnare şi instabilitate”, referindu-se la desemnarea euroscepticului Nikoic în fruntea legislativului de la Belgrad. Faptul că ultranaţionalistul şi-a dat demisia după numai 2 zile, şi că partidele democratice au reuţit să formeze totuşi un guvern, reflectă că mesajul a fost înţeles.

Reticenţa cu care mai ales statele fostei Iugoslavii privesc înfiinţarea Consiliului de Cooperare Regională este nefondată, la fel şi neîncrederea lor, cum că acesta ar fi o versiune nouă a vechii Iugoslavii. Iar temerea conform căreia Consiliul ar fi o recompensă pentru un statut de membru al UE refuzat din start, este respinsă de iniţiatorii proiectului.

Pe bună dreptate, aceştia insistă asupra lipsei de alternative pentru statele din Balcani, în perspectiva lor europeană. Ţări precum România, Bulgaria şi Grecia, care au aderat deja la Uniune ar trebui să le sprijine pe drumul către Europa. Dar Balcanii vor trebui să păşească singuri pe acest drum, iar primul pas a fost deja făcut.

  • Data 15.05.2007
  • Autoare/Autor Verica Spasovska / Laurenţiu Diaconu-Colintineanu
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B1Cr
  • Data 15.05.2007
  • Autoare/Autor Verica Spasovska / Laurenţiu Diaconu-Colintineanu
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B1Cr