Cooperarea ca noţiune cheie

Cu doar 100 de zile înaintea inaugurării Jocurilor Olimpice de la Atena au explodat ieri dimineaţa trei bombe cu ceas în dreptul unui post de poliţie din centrul capitalei elene. Au avariat grav clădirea şi au provocat suplimentar îngrijorare generală, de pe acum fiind sesizabilă teama de atentate teroriste pe parcursul Jocurilor Olimpice, dintre 13 şi 29 august curent. Ceea ce plasează în centrul atenţiei întrebarea: cum se pot securiza Jocuri Olimpice?

Iniţial, Grecia avea de gând să garanteze singură securitatea Jocurilor Olimpice. Dar între timp s-a sesizat tot mai clar că - după 11 septembrie 2001 - ideia autonomiei nu mai e realizabilă. În afară de aceasta i s-ar fi opus – probabil prin grevă – ţări deosebit de îngrijorate de securitatea atleţilor lor, ca de pildă Statele Unite, Marea Britanie sau Australia. Cooperarea a devenit deci noţiunea cheie, şi mai densă cu experţi în securitate din şapte state deja angajate în conciliere, îndeosebi coordonarea proiectului cu Statele Unite şi cu serviciile lor secrete şi apelurile respective la alianţa NATO şi la Uniunea Europeană. Unul din motivele reevaluării problemei de către Grecia e redat de purtătorul de cuvânt al ministerului pentru ordinea publică, Leftheris Ikonomou:

“Dacă pornim de la ipoteza unui atentat cu arme nucleare, bacteriologice sau chimice, avem poate nevoie de ajutor internaţional. Nu avem indicii în sensul unui asemenea atentat, dar reflectăm până şi asupra unor scenarii extreme.”

Alianţa NATO urmează să trimită o unitate specială de combatere a atacurilor cu arme ABC, cel puţin trei avioane de tip AWACS, de recunoaştere şi supraveghere aeriană, iar flota mediteraniană a alianţei să securizeze circulaţia bacurilor din spaţiul maritim al regiunii. Grecia însăşi va mobiliza peste 50.000 de agenţi de securitate, poliţişti, militari, membri ai gărzii de coastă şi pompieri, şi întreaga armată se va afla în august sub stare de alarmă. În ajun vor avea loc exerciţii antiteroriste de mare anvergură – parţial împreună cu militari ai Statelor Unite – lista integrală a măsurilor de securitate fiind cuprinzătoare. Între altele, în stadioane şi în întregul oraş se vor instala 1300 de camere de luat vederi, autobuzele vor fi însoţite de agenţi de securitate, în metrou vor sta la dispoziţie măşti de gaze.

Securitatea Jocurilor Olimpice de la Atena va costa fonduri record de circa un miliard de euro, dar unora, suma încă nu le ajunge. Funcţionari din organizaţiile sportive britanice şi americane reflectă cu regularitate – şi aceasta cu voce tare – să-şi reţină echipele acasă sau să le protejeze prin personal propriu, înarmat. Această ultimă soluţie, gazdele o exclud deplin şi din capul locului – se tem de haos în locul unei măsuri mai mari de securitate. Asemenea ştiri provoacă şi general degradarea atmosferei publice în Grecia.

Cu atât mai dezastruos e pentru organizatori efectul exploziilor de ieri. Chiar dacă nici n-au avut vreo legătură cu Jocurile Olimpice – cum susţin autorităţile de la Atena – provoacă totuşi nesiguranţă crescândă. Motiv pentru care guvernul a ţinut imediat să sublinieze că, prin cooperarea internaţională, securitatea Jocurilor Olimpice e garantată. Tot spre calmarea spiritelor, şeful poliţiei provinciei Attica, Giorgios Angelakos, declară:

“Pornim de la ipoteza că a fost un caz singular, fără influenţă asupra securităţii Jocurilor Olimpice. Pregătirile lor se desfăşoară favorabil şi securitatea lor nu e periclitată.”