1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Germania

Convertirea ca mijloc de rămânere în Europa

Se numesc Amir, Jaqob sau Nesrin. Vin din Afganistan sau Iran. În Germania aleg să se convertească la creştinism. Sunt sinceri sau vor doar să îşi crească şansele de a rămâne aici?

"Mă emoţionează aceşti oameni, care vorbesc despre credinţă într-un mod atât de euforic", spune Irmgard Conin, coordonatoarea Fides, un centru catolic de consiliere pentru oamenii interesaţi de religie. Anul acesta ea va sprijini cinci refugiaţi pe drumul lor către convertirea la creştinism. Unul dintre ei este afganul Jaqob, care vrea să se boteze la Köln.

Motivele pentru care unii nou-veniţi vor să se convertească la creştinism sunt multiple, spune Conin. Unii vor să lase islamul în urma lor, declarând că adevărata religie a dragostei este creştinismul. Alţii pur şi simplu vor să se identifice cu Germania, pe principiul: dacă trăim în această ţară, atunci hai să fim creştini.

Firesc, intenţia musulmanilor abia ajunşi în Germania de a se converti trezeşte numeroase suspiciuni celor care cred că doritorii urmăresc, prin trecerea la creştinism, să îşi sporească şansele de obţinere a azilului. Dezbaterea s-a reanimat după ce un afgan aflat în arest s-a convertit la creştinism, reuşind astfel să evite punerea în aplicare a mandatului de deportare emis pe numele său. Acum câteva zile, afganul a ucis un băieţel într-un centru de refugiaţi din Arnschwang, Bavaria.

Politicieni din toate partidele solicită de multă vreme deportarea fermă a tututor solicitanţilor de azil violenţi. Deportarea autorului crimei din Bavaria a fost oprită de tribunalul administrativ din Bavaria, care a motivat că, prin convertirea la creştinism, bărbatul afgan riscă să fie torturat sau chiar condamnat la moarte în ţara natală.

Ministrul de Interne al landului Bavaria, Joachim Herrmann, a declarat că aşteaptă "o analiză serioasă din partea bisericilor, când au de-a face cu refugiaţi care vor să se convertească, asigurându-se că dorinţa lor este sinceră". Nu puţine voci spun că reprezentanţii Bisericii Evanghelice şi ai Bisericii Catolice tratează cu superficialitate astfel de solicitări venite din partea migranţilor. Devenise afganul criminal un creştin convins? Cât de riguros a fost analizată sinceritatea dorinţei sale de convertire?

Tribunalul din Bavaria care a hotărât stoparea deportării a transmis Deutsche Welle că decizia pe care a luat-o este una dificilă, în contextul în care "identitatea religioasă a unui om ţine de resorturile interioare ale acestuia". Judecătorii au arătat că numai intervievarea personală a solicitantului de azil şi mărturiile membrilor comunităţii locale pot stabili dacă trecerea acestuia la creştinism are la bază convingeri ferme sau dacă nu este decât un tertip folosit pentru a scăpa de deportare.

Oficiul Federal pentru Migraţie şi Refugiaţi (BAMF) spune că nu pune la îndoială certificatele de botez care confirmă convertirea refugiaţilor la creştinism. Într-un comunicat trimis DW, instituţia precizează: "Solicitantul trebuie să fie cât mai credibil când cere azil pe motiv că ar avea de suferit în ţara natală din pricina convertirii. Oficiul Federal pentru Migraţie şi Refugiaţi pleacă de la premisa că intenţia unui om de a se boteza a fost atent analizată de comunităţile creştine".

Pregătirile pentru botez, respectiv verificarea celor care îl solicită, durează câteva luni, spun reprezentanţii Bisericii Catolice din Germania. Paşii pregătitori sunt aceiaşi pentru orice persoană, indiferent de originea ei. Nu este întâmplător faptul că procesul de convertire la creştinism este anevoios. Astfel, spune Klaus Hagedorn, de la Arhiepiscopia din Köln, se doreşte intimidarea celor care vor să abuzeze în scopuri nesincere de botez. Acesta spune că, sporadic, s-a confruntat cu telefoane date de voluntari din centrele de refugiaţi, care i-au cerut grăbirea procedurilor pentru a fi evitată o deportare iminentă. "Reacţia noastră este una singură: nu botezăm", spune Hagedorn.

Biserica Catolică şi Biserica Evanghelică spun că nu există nicio legătură între afluxul de refugiaţi şi creşterea numărului de botezuri. Reprezentanţii Bisericii Evanghelice spun că, anul trecut, s-au botezat mai puţin de zece adulţi.

Autoare: Sabrina Pabst / vd