1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

Controverse pe tema reformei judiciare

Ministrul de Justiţie, Cristian Diaconescu, anunţase la începutul săptămînii că întregul pachet legislativ referitor la reforma sistemului judiciar a fost adoptat de Parlament. Mai multe organizaţii neguvernamentale au cerut însă preşedintelui Iliescu să nu promulge aceste legi, care nu garantează, în opinia lor, independenţa Justiţiei.

Este cea mai importantă dezbatere a momentului. Cum vor ieşi aceste legi, aşa va fi şi Justiţia din România. Ministrul Cristian Diaconescu a fost de părere că legile sînt foarte bune şi că urmează doar să fie puse în aplicare. Societatea civilă implicată în dezbatere are însă o opinie contrară: legile nu doar că nu sînt bune, dar ele vor perpetua regimul actual în care politicienii îi pot influenţa pe magistraţi.

Cine sînt cei care obiectează? Este vorba despre Alianţa pentru o Justiţie Europeană în România, care reuneşte Asociaţia Magistraţilor, Societatea Academică, Fundaţia pentru o Societatea Deschisă, Institutul pentru Politici Publice şi alte organizaţii neguvernamentale care s-au implicat în dezbatere din prima clipă. În centrul atenţiei s-a găsit legea Consiliului Superior al Magistraturii pentru că acest organism ar trebui să garanteze independenţa puterii judecătoreşti. Aşa cum a ieşit legea din Parlament, acest Consiliu nu a primit însă toate mijloacele pentru a-şi exercita liber puterea. Ministerul de Justiţie continuă să administreze bugetul instanţelor de judecată, iar ministrul de Justiţie să participe la şedinţele pe secţii ale CSM. Dar defectul cel mai grav la legii ar fi faptul că CSM nu funcţionează permanent, întrunindu-se doar atunci cînd este convocat. O activitate permanentă au numai preşedintele şi vicepreşedintele C.S.M. alături de aparatul birocratic al instituţiei. Este nefiresc. Consilul Naţional al Audiovizualui are o activitate permanentă, deşi responsabilităţile sale nu au aceeaşi gravitate, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii are de asemenea o activitate permanentă, dar C.S.M. nu. Cel mai important organism din sistemul judiciar are doar o activitate intermitenta. E uşor de văzut că acest model îngăduie manevrele politice.

Care a fost, în definitiv, scopul reformei cerute insistent de societatea românească şi deopotrivă de Uniunea Europeană? Scopul ei este de a oferi Justiţiei cadrul necesar pentru a se emancipa complet de servituţile politice. Or, aceste legi, contrar opiniei ministrului Diaconescu, nu oferă Justiţiei toate garanţiile. Alianţa pentru o Justiţie Europeană a formulat acuzaţii nedisimulate: "în pofida tuturor promisiunilor asumate de Guvern în faţa Uniunii Europene, se spune în protestul Alianţei, puterea politică din România nu doreşte şi nu înţelege să renunţe la controlul asupra Justiţiei”.

Tratamentul primit în Paralment de legile acestea consonează cu modul cum a fost înlăturat din activitate judecătorul Paul Florea, fost preşedinte al Curţii Supreme de Justiţie şi cunoscut oponent al puterii politice şi cu modalităţile discutabile în care s-au făcut numiri la cea mai înaltă instanţă şi inclusiv în Consiliul Superior al Magistraturii. Se pare aşadar că reforma în Justiţie a pornit cu stîngul de vreme ce magistraţii înşişi împreună cu cei mai avizaţi observatori ai domeniului trag un mare semnal de alarmă.

  • Data 02.07.2004
  • Autoare/Autor Horaţiu Pepine
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B38C
  • Data 02.07.2004
  • Autoare/Autor Horaţiu Pepine
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B38C