Controverse pe tema măsurilor propuse la Nicosia

Miniştrii de Finanţe din zona euro condiţionaseră susţinerea financiară a insulei mediteraneene de coparticiparea la efort a Ciprului. Miliardarii ruşi sau pescarii pensionari, nimeni nu ar putea scăpa de taxa pe care autorităţile de la Nicosia o impune deţinătorilor de conturi. Astfel, pentru depuneri de până la 100.000 de euro, statul ar reţine 6,75% din volumul economisit; tot ce trece de această sumă se impozitează cu 9,9%.

Băncile care aveau filiale deschise peste weekend au tras obloanele, sâmbătă şi duminică. Nici operaţiunile bancare online nu au fost posibile. Bancomatele nu au fost nici ele realimentate. Luni este, în Cipru, sărbătoare naţională, astfel că nu se lucrează. Iar guvernul de la Nicosia cumpăneşte dacă e sau nu cazul să decidă menţinerea băncilor închise şi pentru marţi, în speranţa că va câştiga timp şi va identifica vreo soluţie înainte ca populaţia să ia cu asalt ghişeele, retrăgându-şi economiile. Informaţii difuzate în cursul dimineţii de televiziunile insulare sugerează că sistemul bancar va rămâne închis şi marţi.

Joaca de-a soluţiile

Banca Centrală Europeană s-a spălat pe mâini, luni dimineaţă, anunţând prin vocea directorului Jörg Asmussen, că Ciprul poate să aleagă singur modul în care va decidă să participe la efortul financiar internaţional. Pe de altă parte, directorul BCE a admis că structura sistemului bancar cipriot este unică în spaţiul comunitar. Ciprul este recunoscut drept un paradis comercial şi financiar, fiind folosit ca placă turnantă pentru plasamente şi investiţii. Dinspre Rusia şi Marea Britanie provin cei mai mulţi depozitari de bani din băncile cipriote iar în ce priveşte sursele acestor depuneri, speculaţiile sunt cât se poate de variate. Despre situaţia specială pe care o reprezintă sistemul bancar cipriot a vorbit şi Andreas Schmitz, preşedintele Asociaţiei Băncilor Germane - dar nici el nu a vrut să se pronunţe explicit cu privire la ce, anume, face din Cipru un caz special.

Pe fondul protestelor populare şi a unor voci critice din lumea politică şi financiară internaţională, autorităţile cipriote au lăsat să circule informaţii legate de o posibilă relaxare a propunerilor pe care Guvernul şi preşedintele Nikos Anastasiades urmează să le ofere spre vot Parlamentului. Astfel, micilor deponenţi ar urma să le fie reţinute trei procente din sumele aflate în conturi, urmând ca, în schimb, la depozite între 100 şi 500.000 de euro să se aplice o taxă de 12,5%, respectiv 15 procente pentru tot ce depăşeşte 500.000. Legislativul cipriot se pronunţă luni după amiază asupra pachetului de economii. Pe măsură ce se apropia şedinţa Parlamentului, agenţiile de presă multiplicau variantele discutate de oficialii de la Nicosia, una dintre sursele citate de Reuters sugerând chiar o absolvire a micilor deponenţi - fără a preciza, însă, care ar fi baremul de la care un depozit poate fi considerat "mic".

Reacţii politice şi financiare

Lideri ai puterii creştin-liberale şi ai opoziţiei social-democrate de la Berlin se numără printre vocile politice de pe scena internaţională care au criticat maniera în care Nicosia a înţeles să administreze criza. Carsten Schneider, expertul SPD în chestiuni bugetare, a avertizat că decizia confiscării unei părţi a economiilor populaţiei se poate transforma într-un precedent pentru zona euro. La rândul său, Daniel Bahr, ministrul liberal al Sănătăţii din Cabinetul Angela Merkel, a apreciat că tocmai micii deponenţi nu ar trebui să fie făcuţi coresponsabili pentru criza datoriilor", politicianul FDP sugerându-i colegului său responsabil cu finanţele federale, Wolfgang Schäuble, să se distanţeze de măsurile propuse de Nicosia. De la Kremlin, Vladimir Putin a catalogat măsurile cipriote ca fiind "incorecte, neprofesionale şi periculoase". Conform estimărilor, investitorii ruşi au depus în băncile cipriote aproape 15 miliarde de euro. Surse citate de agenţiile de presă vorbesc despre intenţia gigantului rus Gazprom de a cumpăra cel puţin una dintre băncile aflate în dificultate.

Şi pieţele au răspuns, luni dimineaţă, la neliniştile din Cipru. Euro a început ziua în picaj, trecând, la primele ore, pe la un minim de 1,2881 dolari (cel mai mic nivel din ultimele trei luni). La bursele europene s-a înregistrat o dechidere în devalorizare a tuturor acţiunilor tranzacţionate, urmată de câteva ore de redresare lentă. Indicele DAX începuse cu un picaj de 1,75%, revenindu-şi până la minus 1,32. Agenţia de rating Moody's a avertizat că nu doar Ciprul ar avea de suferit de pe urma măsurilor propuse de Nicosia: alte state din zona euro aflate în criză s-ar putea aştepta la o retragere de capital din sistemele lor bancare. În fine, societăţile de asigurări vând scump siguranţa pachetului de asistenţă propus Ciprului de Uniunea Europeană: Credit Default Swaps solicită o plată în lichidităţi de 2,55 milioane de euro în schimbul garantării unui pachet de acţiuni în valoare de 10 milioane de euro.