1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

Controverse pe tema legii minorităţilor

Legea statutului minorităţilor nationale a provocat o criză fără precedent în cadrul coaliţiei guvernamentale. După ce Senatul a respins practic legea minoritatilor, UDMR a avertizat ca s-ar putea retrage de la guvernare.

UDMR a boicotat luni seara lucrările parlamentului, adresînd astfel un avertisment foarte credibil coaliţiei guvernamentale. Seara tîrziu, Coaliţia a reuşit, se pare, să găsească totuşi un compromis. Liderii UDMR au rămas însă sceptici şi îngrijoraţi că situaţia de la Senat s-ar putea repeta la Camera Deputaţilor. La Senat fusese respins chiar fondul acestei legi, cel care se referă la autonomia culturală a minorităţilor naţionale, dar în special a maghiarilor. Pe scurt, legea aceasta prevede crearea unui organism al minorităţilor care să aibă un cuvînt de spus atunci cînd se împarte bugetul Educaţiei şi al Culturii. Naţionaliştii din Parlamemt au protestat, cel mai activ dintre ei, senatorul PRM Gheorghe Funar, formulînd un amendament, care a fost şi adoptat pînă la urmă şi care anula chiar miza acestei legi.

Defecţiunea s-a produs la partidul lui Dan Voiculescu, care ceruse fără succes ca românii din judeţele majoritar maghiare să fie reprezentaţi din oficiu în Consiliile locale. În aceste circumstanţe, partidul lui Voiculescu a votat alături de PSD şi PRM şi legea practic a căzut.

Seara tîrziu, după o întîlnire de criză a liderilor Coaliţiei, Emil Boc a anunţat o soluţie de compromis care ar consta în modificarea legii electorale în aşa fel încît şi românii minoritari în anume regiuni să dobîndească într-un fel reprezentare.Coaliţia a trecut prin clipe dificile şi nu este sigur că va reuşi să se salveze pînă la capăt.

În orice caz, dezbaterea de la vîrful politicii româneşti, ca şi cea din presă a trecut sub tăcere o altă dificultate conţinută în acest proiect de lege.

Pe de o parte, Legea statutului oferă maghiarilor, în mod legitim, dreptul de a decide singuri ce fac cu banii care le revin de la Bugetul de stat pentru educaţie şi cultură. Înca din anii 90 ungurii au reclamat faptul că ei contribuie ca toţi ceilalţi cetăţeni români la visteria publică, dar în schimb ei nu pot lua niciodată deciziile pe care le doresc în ce priveşte priveşte şcolile sau revistele lor.

Pe de altă parte însă aceaaşi lege conţine un mecanism de algere al reprezentanţilor minorităţilor naţionale care asigură, practic, acum şi în viitorul previzibil, un monopol pentru UDMR. Altfel spus numai UDMR poate satisface condiţiile din lege oricare altă asociere a ungurilor fiind exclusă. De exemplu, Uniunea Civică Maghiară care a reclamat această discrimare la toate forurile naţionale şi internaţionale, nu va putea participa la competiţia electorală. UCM a invocat de fiecare dată o Opinie formulată de Comisia de la Veneţia privind legea alegerilor locale de anul trecut care conţinea aceeaşi problemă. În opinia Comisiei de la Veneţia se spune că articolul 7 din legea în cauză restrînge posibilitatea ca mai mult decît o singura grupare a minorităţilor să fie reprezentată, restricţie care nu este justificată.

Aceste opinii ale comisiei care îşi desfăşoară activitatea sub autoritatea Consiliului Europei nu au fost luate pînă acum în considerare.

  • Data 25.10.2005
  • Autoare/Autor Horaţiu Pepine
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B32A
  • Data 25.10.2005
  • Autoare/Autor Horaţiu Pepine
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B32A