1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Controversata vizită a lui Putin în Serbia

Preşedintele Rusiei va participa la parada militară organizată cu ocazia împlinirii a 70 de ani de la eliberarea Belgradului. Rusia şi Serbia, ţară candidată la UE, sunt aliate tradiţionale.

Partizanii iugoslavi şi armata roşie au eliberat de fapt Belgradul de ocupaţia germană pe 20 octombrie 1944. Cu toate acestea, guvernul sârb a hotărât să aniverseze evenimentul cu patru zile înainte, pe 16 octombrie. Festivitatea trebuia armonizată cu agenda unui oaspete de seamă: preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a cărui ţară este privită de sârbi ca un aliat tradiţional. Împreună cu gazdele sale, liderul de la Kremlin va asista la prima paradă militară de proporţii organizată în ultimele trei decenii la Belgrad.

Nu toţi se bucură că înalta vizită are loc în acest moment. Scriitorul şi jurnalistul Ivan Ivanj din Belgrad este de părere că guvernul Serbiei s-a lăsat atras într-o aventură regretabilă. Publicistul în vârstă de 85 de ani pune mare preţ pe moştenirea antifascistă a ţării sale. Fiind evreu, în tinereţe a fost deportat în lagărele de concentrare de la Auschwitz şi Buchenwald. După război a fost traducătorul pentru limba germană a liderului iugoslav Iosif Broz Tito şi a lucrat la Bonn ca diplomat. Acum, el constată că presa din Serbia este preocupată mai mult de vizita lui Putin decât de aniversarea eliberării capitalei de la Dunăre. Pentru DW el a declarat: "Autorităţile sârbe ar fi făcut mai bine să-l întâmpine pe înaltul oaspete cu toate onorurile oricând i-ar fi permis programul încărcat, dar să organizeze parada în ziua eliberării, pentru cetăţeni şi nu pentru un oaspete special".

Probabil că în absenţa lui Putin s-ar fi renunţat cu totul la o astfel de sărbătoare. Aceasta este cel puţin convingerea tânărului sociolog şi blogger Dario Hajrić. "Dat fiind că vine în vizită preşedintele Federaţiei Ruse, clasa politică de la Belgrad a considerat oportun să organizeze pentru el o paradă militară în stilul războiului rece, sub masca antifascismului", a declarat el pentru DW.

Politicienii de la Belgrad par să se fi decis să joace la două capete. Pe de-o parte se află în antecamera UE, dar pe de alta cultivă relaţii strânse cu Moscova. La fel ca şi alte ţări balcanice, Serbia este dependentă aproape 100% de livrările de gaz din Rusia şi participă la proiectul gazoductului rusesc "South Stream". În plus, mass media sârbe relatează săptămânal despre sume de miliarde, pe care Rusia ar intenţiona fie să le investească direct în Serbia fie să le pună, în calitate de credite preferenţiale, la dispoziţia ţarii. Dar "cetăţenii Serbiei nu se aleg cu nimic în urma apropierii de Moscova", afirmă Hajrić. "Numai politicienii care fac afaceri cu oligarhii ruşi obţin beneficii", consideră el. Totuşi, pentru numeroşi sârbi, Moscova a fost şi este apărătoarea intereselor Serbiei şi a unui "Kosovo sârbesc". Asta fiindcă fosta provincie a Serbiei, care şi-a declarat în 2008 independenţa, şi care este recunoscută între timp ca atare de numeroase ţări, nu este recunoscută şi de Rusia. Mai mult decât atât, în calitate de putere cu drept de veto în cadrul Consiliului de Securitate, Rusia blochează admiterea Kosovo în Organizaţia Naţiunilor Unite.

Unii experţi avertizează că nu trebuie subestimată importanţa regiunii balcanice în jocul geopolitic global, unde Moscova este tentată să-şi arate prezenţa. Inclusiv în domeniul cultural şi religios. Nu trebuie uitat că premiera ultimului film al cineastului rus Nichita Mihalkov a avut loc în Serbia la începutul lunii octombrie, iar guvernul rus trimite meşteri iconari la Belgrad pentru a împodobi marea catedrală ortodoxă cu un mozaic de dimensiuni impresionante.

De la începutul crizei din Ucraina, UE acordă o mai mare atenţie Belgradului, mai ales că Serbia nu s-a alăturat sancţiunilor occidentale împotriva Rusiei. Pe acest fundal, comisarul desemnat pentru Extindere, Johannes Hahn, a recomandat politicienilor sârbi să-şi reanalizeze poziţia faţă de Rusia în cazul în care Serbia doreşte serios să adere la UE.