1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Societate

Contează cum, nu dacă folosim calculatorul

Un studiu al cercetătorului Cristian Pop-Eleches de la Columbia University arată că elevii au început să înveţe mai prost după ce au primit un computer printr-un program educaţional.

default

Un licean din Coreea de Sud a devenit milionar jucându-se pe calculator zece ore pe zi. Incredibila poveste a lui Ma Jae-Yoon, jucător profesionist de "Starcraft" , a făcut înconjurul lumii. În ţara sa, campionii la jocuri pe computer au statutul unor vedete de cinema - cel puţin în rândul tinerilor.

În schimb, majoritatea elevilor care stau cu ochii lipiţi de ecranul calculatorului devin cel mult campioni la pierdut timpul. Cercetătorii germani Thomas Fuchs şi Ludger Wößmann au comparat deja în 2004 rezultatele testelor şcolare PISA din diverse ţări europene. Cei doi experţi au ajuns la concluzia că elevii care petrec mult timp în faţa calculatorului - fie acasă sau la şcoală - învaţă mai prost.

Rezultate mai slabe la matematică, română şi engleză

Legătura dintre calculatoare şi rezultatele şcolare ale copiilor este subiectul unui studiu efectuat de Cristian Pop-Eleches de la Columbia University din New York şi Ofer Malamud de la Chicago University, care va fi publicat în primăvara anului 2011 în "Quarterly Journal of Economics". Născut la Sibiu, Cristian Pop-Eleches a studiat economia la Harvard, unde şi-a scris şi teza de doctorat. În prezent predă la Universitatea Columbia din New York.

"Este un studiu bazat pe o cercetare pe care am facut-o în România. Am analizat programul 'Euro 200' - care din punctul nostru de vedere este un program foarte ambiţios, prin care Ministerul Educaţiei a reuşit să aducă un număr foarte mare de calculatoare în casele copiilor din România care provin din familii cu venituri reduse.

Abakus Symbolbild Haushalt Mathematik Rechnen Finanzen

Rezultatele noastre indică şi efecte pozitive, şi efecte negative ale programului: pe de-o parte elevii care au primit un calculator au rezultate sensibil mai bune în testele legate de folosirea acestuia. Pe de altă parte, aceşti elevi au note mai slabe de exemplu la română, matematică sau engleză. Alt lucru pe care l-am găsit în studiul nostru este că din păcate majoritatea copiilor au folosit calculatorul pentru a se juca, nu l-au prea folosit în scopuri educaţionale", a explicat Cristian Pop-Eleches.

Succese în lumea virtuală vs. performanţe şcolare

De ce sunt însă atât de dăunătoare jocurile pe calculator? Psihologul Florian Rehbein de la Institutul de Cercetări Criminologice al Saxoniei Inferioare din Hanovra, a studiat această problemă pe larg:

"Există teorii diferite - cea clasică, a pierderii de timp: elevii care stau mult în faţa calculatorului au mai puţin timp pentru teme, lecturi şi alte activităţi favorabile procesului educaţional. O explicaţie foarte plauzibilă este, din perspectiva mea, teoria folosirii disfuncţionale a mediilor. Astfel, sistemul psihologic de recompensare se schimbă: copiii ajung să aprecieze mai mult propriile succese din lumea virtuală a jocului decât performanţele şcolare. Din acest motiv, ajung să se retragă tot mai mult din competiţiile şi provocările vieţii reale."

În plus, jocurile violente în care utilizatorul trebuie să "ucidă" cât mai mulţi adversari virtuali pot duce pe termen lung la un comportament agresiv, consideră psihologul Florian Rehbein. Mesajul său e clar: calculatorul nu are ce căuta în camera unui copil.

Cu ce fel de cunoştinţe se câştigă cel mai bine pe viitor?

Einschulung in Brandenburg

Dar pot lipsi, oare, computerele din sălile de clasă? Pe piaţa muncii, aproape nimeni nu se mai descurcă fără cunoştinţe elementare de informatică - n-ar trebui deci să fie familiarizaţi copiii cât mai devreme cu calculatoarele? Nu neapărat, crede Florian Rehbein: pentru început, cei mici trebuie să înveţe să scrie, să citească şi să socotească foarte bine. De abia după ce sunt aprofundate şi verificate aceste cunoştinţe elementare vine vremea primului contact cu tastatura, a subliniat psihologul german.

Economiştii olandezi Lex Borghans şi Bas ter Weel merg şi mai departe, susţinând că aceste cunoştinţe elementare de informatică se dobândesc oricum din mers. Cei doi cercetători au studiat legătura dintre cunoştinţele dobândite la şcoală şi salariul viitorilor angajaţi şi au ajuns la concluzia că persoanele care se pricep cel mai bine la matematică şi la redactarea unor texte de calitate superioară se bucură, în general, de veniturile cele mai ridicate. Acestea sunt tocmai domeniile în care au scăzut performanţele majorităţii elevilor români care au beneficiat de computere prin programul Ministerului Educaţiei.

Cu toate acestea, tehnologia modernă nu trebuie privită ca obstacol periculos în vederea evoluţiei ulterioare a copilului. Cel mai mult contează cum este folosit computerul, nu dacă este folosit, a subliniat Cristian Pop-Eleches:

"Existenţa unor reguli stabilite de părinţi privind folosirea calculatorului în timpul liber are ca rezultat diminuarea acestor efecte negative. Deci supravegherea de către părinţi se dovedeşte a fi în acest caz un important factor de mediere în evoluţia copiilor."

Autor: Alexandra Scherle
Redactor: Robert Schwartz