1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Moldova

Constituţie nouă pentru Moldova până pe 16 iunie 2010

Coaliţia de guvernare din Republica Moldova a identificat o metodă de depăşire a crizei politice determinate de imposibilitatea alegerii şefului statului.

default

Liderii coaliţiei liberal-democrate au făcut public anunţul marţi seară, după două ore de negocieri. Decizia alianţei de guvernare de a schimba Constituţia prin referendum este oarecum surprinzătoare, deoarece, până acum, liderii acesteia au exprimat opinii diferite în problema modificării Constituţiei. Până la anunţarea acestei decizii, liderul Partidului Democrat, Marian Lupu, pleda doar pentru modificarea art. 78 din actuala Lege Fundamentală, în sensul alegerii şefului statului în Parlament cu majoritate simplă de voturi – opţiune agreată în ultima vreme şi de comunişti.

În faţa presei, liderii Alianţei pentru Integrare Europeană au fost zgârciţi în declaraţii.

„Prima etapă este adoptarea legii cu privire la adoptarea noii Constituţii, care stabileşte mecanismul de adoptare a Constituţiei", a explicat liderul PL Mihai Ghimpu , adăugând: "În baza acestei legi, Parlamentul votează Constituţia pe articole, apoi o supune referendumului". Nici liderul PLDM, Vlad Filat, nu a fost mai generos: „Aceasta înseamnă că odată ce va fi aprobată noua constituţie, Parlamentul actual îşi va duce mandatul la bun sfârşit – aşa cum a fost oferit de către cetăţeni. Şi acest mandat a fost oferit pentru o perioadă de patru ani”.

Conform Constituţiei în vigoare, actualul Legislativ ar urma să fie dizolvat după 16 iunie, deoarece a eşuat în mod repetat în alegerea şefului statului. Liderul PD, Marian Lupu, a spus că o bună parte din articolele din actuala Lege Supremă se vor regăsi şi în viitoarea Constituţie, dar nu a precizat dacă se referă şi la articolele sensibile referitoare la limbă şi neutralitate: „Aspectul de facto nu înseamnă că noi o să trecem peste 80% sau 90% din articolele prezentului document. Poate fi un număr mult mai limitat de articole – să fie cizelate cele care se bat cap în cap".

Un grup de experţi ai Comisiei de la Veneţia a vizitat recent Republica Moldova. Ei au recomandat politicienilor de la Chişinău modificarea unui singur articol din Constituţie – a celui ce se referă la procedura de alegere a şefului statului. Deşi iniţial s-a pronunţat categoric împotriva modificării Constituţiei, după discuţiile cu experţii Comisiei de la Veneţia, opoziţia comunistă acceptase ideea alegerii şefului statului cu majoritate simplă. Liderii comunişti au precizat, însă, că, după această procedură, actualul Parlament trebuie să fie dizolvat şi organizate alegeri parlamentare anticipate. Iată de ce, pentru a exclude astfel de interpretări, coaliţia de guvernare a decis să nu mai roage deputaţii comunişti să voteze modificarea Constituţiei, ci să scrie una nouă pe care să o supună referendumului.

Deocamdata nu este clar ce se va întâmpla cu articolele buclucaşe din Constituţie referitoare la limbă şi neutralitate. Se ştie că între componentele alianţei nu există un consens în aceste chestiuni. La 1 decembrie 2009, preşedintele interimar Mihai Ghimpu a constituit o comisie de revizuire a Constituţiei care a identificat soluţii de compromis inclusiv pentru cele două articole sensibile. În cazul limbii oficiale (română / moldovenească), comisia a propus câteva soluţii: ori denumirea limbii este stabilită ulterior printr-o lege organică, ori ca din textul viitoarei constituţii să reiasă clar că româna şi moldoveneasca sunt limbi identice. În cazul articolului referitor la neutralitate, comisia propune introducerea termenului de „neutralitate condiţionată” ceea ce ar însemna că, în cazul apariţiei anumitor pericole militare, Moldova renunţă în mod automat la statutul de neutralitate. De asemenea, încă nu se ştie cum va fi ales viitorul şef al statului - prin vot direct sau în Parlament, cum se practică în prezent.

Analiştii spun că în cazul în care politicienii din actuala coaliţie majoritară nu vor reuşi să facă acest referendum atractiv pentru populaţie riscurile sunt enorme. Liderii alianţei au anunţat că referendumul se va desfăşura până pe data de 16 iunie. Aceasta înseamnă că el va fi organizat în perioada estivală, ceea ce sporeşte riscul absenteismului. Dacă referendumul eşuează, preşedintele în exerciţiu, Mihai Ghimpu, este obligat să dizolve actualul Parlament şi să stabilească data unor noi alegeri parlamentare anticipate.

Autor: Vitalie Călugăreanu, Chişinău
Redactor: Cristian Ştefănescu