1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Constituţia Europeană - un compromis istoric

Declaraţia guvernamentală a cancelarului Gerhard Schröder în faţa Bundestagului

default

Arta compromisurilor pare a fi deţinut în elaborarea Constituţiei Europene un rol cheie.Altminteri nici cancelarul Gerhard Schroder în declaraţia guvernamentală făcută în faţa Bundestagului azi nu ar fi apreciat documentul drept - citez - un compromis istoric. Pentru a evalua veracitatea acestei opinii - este însă necesară şi cunoaşterea punctelor nodale ale noii constituţii europene.

Fruct al unui compromis mai mult sau mai puţin istoric, rămîne de văzut, documentul este oricum şi rezultatul unor îndelungate negocieri şi dispute, purtate atît în spatele uşilor închise cît şi în spaţiul public. Una ditnre temele foarte controversate a fost şi cea a includerii în textul constituţiei a criteriului identitar religios (creştin) al Europei.In preambulul constituţiei însă referirile se fac doar la valorificarea creatoare a tradiţiilor culturale, religioase şi umaniste ale continentului. Caracterul general al termenilor utilizaţi în formularea sensibilei componente identitare limitează spaţiul disputelor dogmatice. În vîrful piramidei structurilor europene se află trei persoane: preşedintele Comisiei Uniunii Europene, ministrul de externe şi preşedintele consiliului Uniunii din care fac parte şefii de stat şi de guvern.In alegerea preşedintelui comisiei Uniunii trebuie respectate relaţiile de majoritate din parlamentul european.In vigoare se află principiul majorităţii duble. Constituţia intră în vigoare doar atunci cînd toate ţările membre ale Uniunii ratifică documentul - ceea ce se va întîmpla cel tîrziu în 2007.

Germania - aşa cum cancelarul Schroder a ţinut să sublinieze azi în faţa Bundestagului, a contribuit substanţial la elaborarea constituţiei europene. Nu a făcut-o de una singură ci printr-o sinergie cu Franţa , procesul reconcilierii celor două mari ţări a căror vecinătate a fost marcată de rivalităţi istorice şi însîngerată de războaie dovedindu-se benefic pentru întreg continentul şi avînd o funcţie model şi pentru normalizarea relaţiilor Germaniei cu ţările vecine din est.Ideea a fost fireşte enunţată de şeful guvernului german, Schroder neomiţînd să afirme că Franţa şi Germania sunt azi mai unite ca niciodată.Cancelarul a sprijinit şi candidatura preşedintelui desemnat al Comisiei Uniunii, Jose Manuel Durao Barroso, , promiţînd că va da o mînă de ajutor şi activităţii acestuia. De asemenea nu a fost omisă nici menţionarea candidaturii lui Gunter Verheugen comisarul european al extinderii, pentru un nou mandat - eventual cel de supercomisar în problemele economice. Noua constituţie europeană a fost salutată în Bundestag nu doar de reprezentanţii de frunte ai guvernului, între aceştia de ministrul de externe Joschka Fischer sau de şeful fracţiunii social democrate Franz Muntefering ci şi de liderii opoziţiei. Angela Merkel, preşedinta UCD, a opinat astfel că noua constituţie europeană va putea spori considerabil rolul Continentului nostru în lume dar şi-a exprimat scepticismul faţă de şansele reale de omogenizare a politicii europene în domeniul social şi în cel al asistenţei medicale. Cum era de aşteptat, din luările de poziţie ale diverşilor reprezentanţi ai guvernului şi opoziţiei, în Bundestag nu au lipsit nici unele atitudini partinice.Cu toate acestea , ţelul fundamental al noii cosntituţii a rămas inalterabil, fiind recunoscut de toţi ca atare în pofida obiecţiilor formulate şi anume : acela de a conferi Uniunii Europene un fundament democratic şi transparent .

  • Data 02.07.2004
  • Autoare/Autor Rodica Binder
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B1f9
  • Data 02.07.2004
  • Autoare/Autor Rodica Binder
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B1f9