Constituţia irakiană se naşte în chinuri

După mai multe amânări şi negocieri fără rezultat, Parlamentul irakian a reuşit să se exprime ieri în privinţa noului proiect constituţional, asupra căruia părţile aflate în negocieri au căzut de acord. Poate este prea mult spus „au căzut de acord”, pentru că doar şiiţii şi kurzii şi-au dat acceptul, iar sunniţii au respins în continuare proiectul Constituţiei şi nu au participat ulterior la ceremonia solemnă din Parlament. În cele din urmă s-a decis pur şi simplu că procesul de democratizare a Irakului revine pe drumul cel bun, iar populaţia se va exprima în data de 15 octombrie asupra legii fundamentale; ceea ce va deschide drumul pentru primele alegeri libere şi constituţionale din decembrie. Nu se ştie însă dacă totul va merge conform planului. Pentru că suniţii se opun noii Constituţii, în forma în care a fost propusă de şiiţi şi kurzi şi este imposibil să se ajungă la un consens în rândul populaţiei şi a grupurilor religioase. Suniţii sunt nemulţumiţi pentru că noua Constituţie consfiinţeşte faptul că acest grup etnic are un rol minor, în condiţiile în care suniţii reprezintă aproximativ 20% din populaţie. Asta după ce au controlat întraga ţară, înainte de sosirea trupelor americane. Iar şiiţii, care reprezentau 60% din numărul populaţiei şi kurzii 20%, nu aveau nici un cuvânt de spus, neavând practic nici o putere politică.

Suniţii îşi pierd acum privilegiile din trecut şi vor avea drepturi politice la fel ca orice altă minoritate. Foştii membri ai Partidului Baath, al fostului dictator Saddam Hussein, se văd acum discriminaţi, se tem că vor fi excluşi din birourile pe care le ocupă în administraţie şi se văd ameninţaţi de propunerea şiiţilor şi kurzilor referitoare la un sistem de organizare a ţării pe princiiple federalismului. Kurzii îşi vor păstra autonomia în nordul ţării, la fel ca şi şiiţii în sud, iar suniţii rămân în centrul ţării. Cel mai îngrijorător pentru comunitatea sunită este faptul că pe viitor, kurzii şi şiiţii vor avea controlul rezervelor de petrol, aflate în nordul şi sudul ţării, în condiţiile în care în zona populată de suniţi nu există rezerve de ţiţei. Dacă nu se vor înregistra schimbări spectaculoase, suniţii vor încerca din toate puterile să împiedice adoptarea Constituţiei din 15 octombrie. Ei ar putea boicota legea fundamentală, pentru că proiectul se consideră respins, dacă două treimi din alegătorii din trei provincii, din cele 18 ale Irakului, votează împotrivă. Suniţii controlează patru provincii şi ar putea compromite referendumul constituţional. Asta presupune însă participarea lor la vot, şi nu boicotarea scrutinului, la fel ca în primăvară. Dacă suniţii se vor prezenta în 15 octombrie la urne, acest fapt va reprezenta totuşi o participare la procesul de democratizare a ţării, indiferent de modul în care vor vota.