1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

Constantin Karadja: un om drept

Am primit recent o înştiinţare din partea ambasadei israeliene de la Berlin, care anunţa decernarea titlului de Drept între Popoare unui diplomat român.

Sală a nouuil muzeu al Holocaustului la memorialul israelian Yad Vaşem, de la Ierusalim

Sală a nouuil muzeu al Holocaustului la memorialul israelian Yad Vaşem, de la Ierusalim

E curios şi regretabil că prea puţină lume a auzit în România de Constantin Karadja. La fel de stranie şi deplorabilă e obliterarea unor nume aparţinând unor personalităţi care, graţie curajului şi omeniei de care au dat dovadă în clipe dintre cele mai grele aparţin deopotrivă istoriei româneşti şi evreieşti, precum şi celei universale. Stranie, dar nu inexplicabilă. Obnubilarea memoriei lor s-a datorat unui mănunchi de factori diverşi. Lor li s-a adăugat într-o măsură deloc neglijabilă şi îndelungata mistificare – inclusiv comunistă, naţional-comunistă şi postcomunistă - a istoriei naţionale, în special a celei legate de anii războiului mondial, de Antonescu şi de Holocaustul românesc, în speţă de crimele în masă comise împotriva evreilor români. Fiindcă a evoca salvatori de evrei însemna să aminteşti - fie chiar doar şi indirect - de crimele comise asupra celor ce au trebuit salvaţi şi-a contrazice astfel falsul unor mituri naţionale, numai bune de manipulat în scop politic. Această „uitare”, parţial dirijată a adevărului istoric se cere oprită rapid.

Acum 2 ani, o stradă a capitalei României primea numele Dr. Traian Popovici, fostul primar al Cernăuţiului, care a salvat mii de evrei români de la exterminarea în Transnistria la care-i condamnase regimul antonescian. La aproape 6 decenii de la finele celui de-al doilea război mondial, în cursul căruia au fost asasinaţi în Europa ocupată de nazişti aproximativ 6 milioane de evrei, sute de mii fiind ucişi în România sau teritoriile administrate de trupele române, cinstirea omeniei lui Traian Popovici a constituit o premieră memorabilă. Fostul primar al Cernăuţiului a devenit în iunie 2003 primul „Drept între Popoare”, onorat oficial de statul român.

Titlul de „Drept Între Popoare” e decernat unor neevrei, în numele poporului evreu, ca semn de recunoştiinţă pentru meritul lor de a fi smuls morţii oameni condamnaţi să piară doar din pricina ascendenţei lor iudaice. Peste 20.000 de persoane din întreaga lume au fost onorate cu acest titlu. El se decernează după intense cercetări istorice de memorialul Holocaustului, Yad Vashem, din Israel. Institutul din Ierusalim a distins până în prezent peste 60 de români, care, în zilele marcând ceea ce istoriografia occidentală califică drept cel mai întunecat capitol al istoriei umanităţii, n-au pregetat să-şi rişte viaţa pentru a salva evrei.

Printre ei, Viorica Agarici, fosta preşedintă a Crucii Roşii de la Roman, care i-a ajutat pe supravieţuitorii din trenul morţii de la Iaşi. Printre ei, muncitori, ţărani, jurişti sau farmacişti, profesori, ofiţeri, jandarmi. Printre ei, preotul ortodox Petre Gheorghe, din Transnistria. Printre ei, basarabeanul Paramon Lozan şi soţia lui Tamara, un director de gimnaziu care a plătit cu viaţa decizia sa de a preântâmpina o crimă în masă şi a pune în libertate oameni internaţi în şcoala sa: evrei, ce urmau să fie împuşcaţi.

Zilele trecute ambasada israeliană din Berlin a încunoştiinţat-o pe cea a României că li s-a adăugat oficial încă un nume.

E vorba de Constantin Karadja. Diplomatul român a lucrat la Berlin, fiind între 1931 şi 1941 consulul general al României, în capitala Germaniei. Constantin Karadja s-a întors apoi la Bucureşti, preluând şefia secţiei consulare din ministerul român de externe. In ambele sale funcţii, exercitate timp de un deceniu şi jumătate, Karadja a depus o intensă activitate de salvare a evreilor români suprinşi de război în regatul morţii, pentru a-l parafraza pe istoricul Jean Ancel, şi a desemna astfel nu doar teritoriul transnistrean, ci întreaga Europă ocupată de nazişti, precum şi, desigur, ţinuturile celui de-al treilea Reich german. In rapoartele oficiale pe care le-a transmis superiorilor săi Karadjea n-a uitat „să menţioneze direct exterminarea evreilor europeni sub ocupaţie germană şi să insiste asupra necesităţii salvării evreilor români aflaţi în Europa ocupată”, după cum semnala nu de mult, un istoric israelian. Zeci de mii de oameni şi-au datorat viaţa persistenţei, abnegaţiei, hotărârii şi amplorii ieşite din comun marcând angajamentul său de lungă durată în favoarea evreilor români naufragiaţi sub regim nazist în Germania sau în teritoriile europene controlate de trupele Reichului.

Karadja n-a fost singurul dipomat român care a binemeritat din partea posterităţii. Şi Dumitru Metta, bunăoară, a acţionat la legaţia României de la Vichy întru salvarea evreilor români din Franţa. La ambasada israeliană din Berlin a avut loc la 15 septembrie o ceremonie de omagiere a celui care a fost Constantin Karadjea. Cinste memoriei sale.

  • Data 15.09.2005
  • Autoare/Autor Petre Iancu
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B32Y
  • Data 15.09.2005
  • Autoare/Autor Petre Iancu
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B32Y