Consiliul "mamut" al miniştrilor de externe şi ai apărării din UE

Tema centrală a disuţiilor este o pronunţare prealabilă asupra strategiei de lărgire a Uniunii Europene. Hotărârea definitivă urmează a fi luată însă în luna decembrie. Pe viitor, Uniunea ar trebui să ia în considerare cu precădere capacitatea de integrare a viitorilor noi membrii. Aprobarea unei aderări a statelor din Balcani rămâne totuşi în picioare. Chiar şi ţelul de a integra Turcia, dacă este în stare să îndeplinească criteriile necesare, rămâne valabil. Ministrul federal de externe, Frank Walter Steinmeier, a avertizat încă o dată, asupra pericolului de a sista negocierile de aderare cu Turcia.

Comisia Europeană intenţionează, după raportul de monitorizare foarte critic, să propună un pachet de măsuri drastice, în cazul în care Turcia nu recunoaşte, măcar indirect, Ciprul ca stat independent şi suveran. Preşedinţia finlandeză a Uniunii încearcă să găsească un compromis, dar din cercurile ambasadorilor de la Bruxelles reiese, că reţinerea Turciei va atrage consecinţe. Care ar fi acestea, nu este clar în prezent.

Nesiguranţă cu privire la statutul provinciei Kosovo

Poziţia miniştrilor de externe este destul de vagă şi în problema provinciei Kosovo. Propunerea negociatorului Naţiunilor Unite, Martti Ahtisaari, care este aşteptată în săptămânile următoare, va fi susţinută în orice caz de Uniune, care s-a arătat dispusă să participe militar şi civil la reconstrucţia în zonă. Fostul preşedinte finlandez Ahtisaari, nu a reuşit să negocieze un compromis între autorităţile de la Belgrad şi albanezii majoritari în Kosovo, iar acum doreşte să înainteze o propunere proprie.

Diplomaţii europeni pornesc de la premiza, că Ahtisaari va aştepta alegerile parlamentare din Serbia, care sunt programate pentru 21 ianuarie 2007. Dar situaţia este pentru moment neschimbată: Serbia refuză independenţa cerută de albanezii din Kosovo, iar noua constituţie adoptată în urmă cu câteva săptămâni consfinţeşte statutul provinciei ca parte integrantă a Serbiei.

Retragere a trupelor din Bosnia Herţegovina?

Miniştrii apărării vor dezbate propunerea şefului de resort german, Franz Josef Jung, de a reduce prezenţa militară din Bosnia Herţegovina. O decizie finală nu poate fi luată înainte de luna decembrie, premiza necesară fiind raportul Înaltului responsabil pentru afaceri externe al Uniunii Europene, Javier Solana, cu privire la securitatea din Bosnia Herţegovina. Înainte de o hotărâre în privinţa viitorului provinciei Kosovo, se pare că nu se pune problema reducerii contingentelor militare din Bosnia învecinată, reiese din cercuri diplomatice de la Bruxelles.

Relaţiile cu Federaţia Rusă

Dezbaterile urmează să cuprindă şi capitolul relaţiilor UE cu Rusia. La data de 24 noiembrie va avea loc summitul Uniunii cu Rusia, unde se doreşte negocierea unui parteneriat strategic, care să reglementeze, printre altele, livrările de energie. Dar acordarea unui mandat de negociere Comisiei Europene este blocată de veto-ul Poloniei, spre marea frustrare a celorlalţi 24 de membrii.

Polonia revendică sistarea blocadei la importul de produse poloneze, precum cele din carne, care a fost instituită de Rusia numai împotriva Poloniei, şi nici unui alt stat european. Suspiciunile europene vorbesc despre o sancţiune politică a Moscovei. Să fie aceasta oare o urmare a cererilor Poloniei de adoptare a Cartei energetice negociate de Uniunea Europeană cu Rusia la începutul anilor 90, care este în continuare refuzată de preşedintele Vladimir Putin?!

Respectarea drepturilor omului şi statul de drept în Uzbekistan

În fine, Uzbekistanul îşi ia locul de drept pe agenda discuţiilor miniştrilor. Sancţiunile impuse se păstrează, comerţul cu armament fiind interzis în continuare. Totuşi, într-un punct, atitudinea se relaxează: discuţiile la nivel de experţi dintre UE şi Uzbekistan vor fi reluate, intenţia fiind aceea de a revitaliza dialogul pe probleme de respectare a drepturilor omului şi instituirea statului de drept.

De cealaltă parte, autorităţile de la Taşkent s-au obligat să dea publicităţii raporturi despre masacrul de la Andijan, unde cel puţin 187 de persoane şi-au pierdut viaţa cu ocazia reprimării violente a manifestaţiilor. În general, dezvoltarea relaţiilor cu Asia Centrală va fi una din priorităţile preşedinţiei germane a Uniunii Europene, care va începe la 1 ianuarie 2007.