1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

Consiliul European de primăvară

Şefii de stat şi de guvern au ajuns la un consens privind: un obiectiv clar pentru reducerea emisiilor nocive, strategia pentru creşterea economică şi proiectul privind înfiinţarea Uniunii pentru Marea Mediterană.

default

Poză de grup

Şefii de stat au aprobat proiectul liderului francez, Nicolas Sarkozy, pentru crearea Uniunii pentru Mediterana. Această structură reuşise să tensioneze la maximum relaţiile dintre Paris şi Berlin, germanii simţindu-se excluşi dintr-un proiect care este finanţat din banii europeni. Însă la Consiliul European, cancelarul Angela Merkel şi-a îndulcit tonul după ce Nicolas Sarkozy a preferat să implice atât Germania cât şi restul statelor europene.

Polonia şi premierul Donald Tusk a acceptat reluarea planului Barcelona dar a atras atenţia că asta nu înseamnă o concentrare mai mică asupra vecinilor de la est. Aluzia a fost transparentă şi s-a referit la Ucraina. În schimb, România nu a mai menţionat Republica Moldova printre favoritele sale la un viitor european, deşi preşedintele Băsescu şi-a declarat sprijinul pentru abordarea Poloniei.

Preşedintele României, Traian Băsescu:

„Nu s-a exprimat pentru o poziţie în favoarea Ucrainei ci pentru o politică estică de vecinătate, într-adevăr, un echivalent al procesului Barcelona pentru statele mediteraneene dar orientat către est. Este o propunere bună dar repet nu a vizat Ucraina ci orientarea către est…o propunere susţinută de noi dar este o chestiune de resurse. Sunt convins că n-o să declanşeze imediat procese Barcelona către sud, către est, către nord şi către vest…ar însemna să ducem resursele atât de necesare dezvoltării statelor membre în soluţii generoase dar extrem de costisitoare.”

Aceasta este un prim semnal că Republica Moldova este pe cale să piardă suportul Bucureşti-ului pe drumul său incert între Est şi Vest.

Schimbări climaterice

Negocierile asupra masurilor de combatere a schimbărilor climatice trebuie incheiate pana la sfârşitul acestui an, au decis liderii UE. Pachetul de masuri privind clima si energia , adoptat de Comisia Europeana la data de 23 ianuarie, vizează transpunerea in realitate a acestor obiective. Printre masurile prevăzute de propunerea CE se numara reducerea emisiilor de gaze de seră cu cel puţin 20% până in 2020, în comparaţie cu nivelurile din 1990, precum şi creşterea cotei deţinute de energia eoliana, solară, hidrologică în consumul total de energie la 20%, fata de nivelul actual de 7%. Planul stabilea de asemenea o ţinta minima obligatorie de 10% pentru alimentarea vehiculelor de pasageri cu biocombustibili până in 2020

Premierul României, Călin Popescu – Tăriceanu a spus că România are un punct de vedere bine definit. Interesul nostru, în opinia premierului este ca UE să îşi păstreze poziţia de lider în ce priveşte lupta împotriva poluării şi prevenirea încălzirii globale. Trebuie luate toate măsurile pentru a preîntâmpina schimbările climatice şi UE trebuie să facă eforturi în acest sens, a declarat Tăriceanu.

Energia

Oficialii UE au cerut statelor membre să facă în continuare paşi în vederea liberalizării pieţelor energetice din comunitate. Premierul Călin Popescu-Tăriceanu a susţinut că România îşi doreşte ca Uniunea să aibă o poziţie unitară în ceea ce priveşte acordurile de pe piaţa energetică, în sensul unei politici de securitate energetice mai coerente. România a susţinut, în concluziile preliminare ale Consiliului European de primăvară, că la nivel comunitar să existe o voce unică în ceea ce priveşte discuţiile cu state terţe în domeniul energetic. România a luat această poziţie alături de alte state, în contextul în care unele ţări membre (Germania) au negociat separat acorduri bilaterale cu Rusia în domeniul energetic.

Ocuparea forţei de muncă

In ciuda începutului ezitant, strategia pentru creştere economica si ocuparea forţei de munca îşi arata roadele: deficitele publice s-au redus la jumătate in raport cu anul 2005, creşterea economica s-a ridicat la 3% in 2007 şi s-au creat 6,5 milioane de locuri de munca in decursul ultimilor doi ani.