1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

Consecinţele crizei euro şi ale extinderii UE

279.000 de imigranţi au fost înregistraţi, în 2011, în Germania, după scăderea numărului celor care au părăsit, între timp, Republica Federală.

default

Mai mult ca niciodată în ultimii 15 ani.

Aceasta este concluzia unui raport al Oficiului Federal de Statistică din Wiesbaden, dat publicităţii miercuri şi analizat de cotidianul berlinez Die Welt în ediţia sa online de astăzi sub titlul "Criza euro şi extinderea UE au dus la creşterea numărului imigranţilor în Germania".

În 2010, numărul imigranţilor sosiţi în Germania a fost de mai puţin de jumătate faţă de 2011. 34 la sută dintre imigranţii anului trecut provin din spaţiul UE. S-a putut constata o creştere considerabilă a celor proveniţi din Grecia şi Spania, ţări afectate cel mai profund de criza datoriilor.

Şi din Sud-Estul Europei au sosit anul trecut mai mulţi oameni - din ţările care au aderat în 2004 la UE şi care dispun de liberă circulaţie pe piaţa muncii, dar şi din cele primite în 2007 - România şi Bulgaria. Şi italienii, portughezii, polonezii, maghiarii, slovenii şi lituanienii au fost atraşi mai puternic de piaţa muncii din Germania decât în 2010.

În ce priveşte numărul imigranţilor la nivelul UE, pe primul loc se situează Polonia, cu 163.400 de persoane (cu 42 la sută mai multe decât în 2010), urmată de România cu 94.700 ( un plus de 28 de procente faţă de 2010). Clasamentul este continaut de imigranţii din Bulgaria şi Ungaria.

Şi din afara spaţiului unional au sosit, în 2011, mai mulţi oameni în Germania: un plus de 11 % din Asia, de 10 % din America şi de doar un procent din Africa.

Die Welt mai relevă că aproape două treimi dintre imigranţi s-au stabilit, ca şi în 2010, în patru landuri federale. Majoritatea, în landul cel mai populat din Republica Federală - Renania de Nord-Westfalia -, apoi în Bavaria, Baden-Württemberg şi Hessa.

În acelaşi timp, aproximativ 140.000 de germani şi-au părăsit, anul trecut, ţara, cu 24.000 mai mulţi decât s-au întors în aceeaşi perioadă de timp. Potrivit experţilor, germanii care emigrează sunt mânaţi de dorinţa de a câştiga mai bine, cu precădere în Elveţia şi SUA.

Presa germană contină să analizeze situaţia din zona euro, estimând, totodată posibilele consecinţe ale părăsirii de către Grecia a spaţiului monedei comune. "Astăzi e limpede, notează Die Zeit, că primirea Greciei în zona euro a fost o greşeală. Poate însăşi crearea acestei zone a fost o greşeală, deoarece statele europene întâmpină vădit probleme în ce priveşte respectarea regulilor comune pe care un astfel de spaţiu le presupune".

Astfel de aprecieri, admite publicaţia germană, sunt însă tardive, ceea ce contează acum e o privire înainte, spre viitor. În acest context se impun câteva întrebări, între care: Ce ar însemna pentru Europa excluderea Greciei din zona euro şi ce consecinţe ar avea acest demers pentru statul elen?

La prima întrebare se poate găsi un răspuns optimist şi unul pesimist, scrie Mark Schieritz, pe prima pagină a săptămânalului Die Zeit. Cel optimist ar fi că Europa poate suporta această pierdere, dispunând de un eficient sistem de protecţie anti-criză, cel pesimist că dacă zona euro îşi pierde un membru va fi la pământ. Banii îşi pot îndeplini funcţia lor de liant, doar atunci când există sentimentul că ei vor rămâne pentru vecie. În Sudul Europei, de teamă, oamenii îşi vor goli conturile la bancă şi-şi vor duce banii în siguranţă, de pildă în Germania.

Acelaşi scenariu pesimist ni-l putem imagina ca răspuns la a doua întrebare: Ce ar însemna pentru greci ieşirea din spaţiul euro? Ar fi un adevărat "coşmar", apreciază Die Zeit. În plus, pe lângă scoaterea banilor din ţară, Grecia, nedispunând practic de industrie, e nevoită să importe o grămadă de mărfuri. Mărfuri pe care ar trebui să le plătească cu noile drahme, monedă ce nu va avea prea mare valoare. Se va crea un impas în procurarea de petrol şi medicamente, de exemplu iar nivelul de trai va scădea dramatic.

Şi ce poate face Europa pentru a veni în ajutorul Greciei? Partenerii europeni nu pot rezolva problemele statului elen, dar ar putea, totuşi, conchide săptămânalul german, să prelungească termenele pentru reducerea deficitului şi să-şi intensifice investiţiile în ţara aflată în prag de faliment.