Consecinţele reunificării Germaniei

Se poate spune că Iris Gleicke reprezintă în guvernul federal imaginea germanilor din est: în vârstă de 50 de ani, membră a partidului SPD, născută în Turingia, ea este "responsabila guvernului federal pentru noile landuri". După 1990, având în spate experienţa mişcărilor populare din perioada RDG, a intrat în politică, iar scopul ei este să se asigure că germanii pot profita în mod egal de reunificare. Povesteşte deschis şi despre întâmplările prin care a trecut, fără să se ascundă în spatele instituţiei publice pentru care lucrează.

Le-a demonstrat bărbaţilor din vest că o mamă poate să îşi crească singură copilul şi să aibă în acelaşi timp o carieră, povesteşte Gleicke la prezentarea unui nou studiu în Berlin, cu titlul "Germania 2014 - Suntem un singur popor"?

Experienţele negative ale multor germani din est după reunificare ar putea explica de ce încrederea în politică e mai scăzută, aşa cum arată acest studiu. În comparaţie cu germanii din vest, cei din fosta RDG au tendinţa să simpatizeze mai mult cu mişcări precum Pegida şi partidul AfD. Gleicke a ajuns şi la concluzia că unii germani din est nu se simt destul de luaţi în serios, ajungând astfel să protesteze împotriva "celor de sus". Cu toate acestea, nu le găseşte nicio scuză neo-naziştilor.

Dezbateri dificile

Un bun exemplu pentru a înţelege cum a apărut această atitudine, spune Gleicke, ar fi dezbaterea recentă despre "Statul totalitar RDG". Sigur că RDG a fost o dictatură. Dar această realitate rămâne valabilă exclusiv pentru sistem, şi nu pentru oamenii care au trăit acolo. Altfel, aceştia ar percepe discuţia ca pe o "devalorizare a propriei biografii".

Nici în ceea ce priveşte nivelul de trai lucrurile nu stau chiar la fel, subliniază Gleicke. Salariile, pensiile şi alocaţiile pentru mame sunt toate diferite în est faţă de vest. Iar salariul minim, care a intrat acum în vigoare în Germania, e "un semnal care trebuia dat de mult".

Gleicke nu e sigura care face astfel de evaluări. Cercetătorii din vest, care au realizat acest studiu la cererea responsabilei guvernului pentru noile landuri, sunt total de acord cu ea. La împlinirea a 25 de ani de la reunificarea Germaniei, aceştia au realizat un studiu reprezentativ pe un eşantion de 2000 de persoane, în perioada septembrie - octombrie 2014.

Există anumite aspecte legate de locuitorii din est care explică indirect fenomene ca Pegida sau AfD. Conform chestionarelor, germanii din vest şi cei din est sunt în egală măsură capabili să-şi evalueze condiţiile de trai. Însă din punct de vedere politic, au viziuni diferite, spune Richard Hilmer, de la institutul de cercetare a opiniei Infratest dimap. În plus, germanii de vârstă medie din est "îşi fac mai multe gânduri cu privire la pensii, copii, imigraţie şi integrare".

Mai sceptici, mai critici, mai distanţi

Aproape trei sferturi dintre germanii din vest dar numai jumătate dintre cei din est se simt integraţi din punct de vedere politic, spune Everhard Holtmann, cel care a condus acest studiu. Iar 28 la sută dintre germanii din est "nu au încredere în democraţie". "De aici s-ar putea naşte mişcări sociale", explică Oscar W. Gabriel, de la universitatea din Stuttgart.

Perspectiva germanilor din est e "mai sceptică, mai critică şi mai distantă", spune Gleicke. Totuşi, pentru ea este important că reunificarea Germaniei a avut "o evoluţie bună". Studiul arată că s-au realizat deja multe. Gleicke nu vrea nicidecum să ascundă problemele, de pildă că economia din est mai are mult până să ajungă la nivelul celei din vest. Dar îşi doreşte o dezbatere complexă pe tema "Suntem un singur popor?", care e şi titlul acestui studiu. Vrea să contribuie la unanimizarea legilor pensiilor în est şi vest până în 2019, aşa cum prevede acordul de funcţionare a coaliţiei.