Consecinţele eşecului reformei în Justiţie

Raportul Societăţii Academice Române, publicat în urmă cu o săptămână, evalua stadiul în care se află pregătirile pentru aderare, cu puţin timp înaintea Raportului de ţară al Comisiei Europene. Cele mai aspre critici ale SAR se îndreptau către reforma din domeniul Justiţiei, reformă şchioapă şi făcută la repezeală. De fapt, puţinele măsuri luate spre a îmbunătăţi acest domeniu, au fost luate numai în urma presiunilor externe. Chiar dacă Raportul este unul autohton, datele şi informaţiile care stau la baza lui sunt folosite şi de către raportorii europeni.

Raportul cu pricina nu a trecut neobservat în rândul politicienilor de la Bucureşti. În primul rând a fost contestat vehement pentru duritatea lui. Ulterior a provocat chiar şi o dispută între doi miniştri ai cabinetului Năstase, atât de retraşi în declaraţii când este vorba despre colegii lor de cabinet. Ministrul Justiţiei şi cel al Internelor îşi aruncă unul altuia vina în ceea ce priveşte eşecul reformei Justiţiei.

Întrebată de ziarişti dacă îşi va prezenta demisia în cazul unui Raport de ţară nefavorabil în ceea ce priveşte Justiţia, Rodica Stănoiu a declarat că responsabil pentru acest capitol este ministrul Internelor, al cărui minister ocupă poziţia de integrator în relaţia cu Uniunea Europeană. Iar corupţia în general este responsabilitatea întregului Guvern, a adăugat Stănoiu. Răspunsul a venit prompt. Ioan Rus a replicat sec, citez: "Nu eu dictez ceea ce să facă Justiţia", lăsând de înţeles că reforma lentă din acest domeniu este numai responsabilitatea ministrului Stănoiu.

Numele celor doi miniştri a fost menţionat destul des în presă în legătură cu o posibilă demitere, iar ministrul Rus mai are pe cap acuzele Opoziţiei de a fii administrator al unei societăţi comerciale care primeşte importante fonduri europene şi guvernamentale. Se pare că demisiile miniştrilor Beuran, Puwak şi Mihăilescu nu au reuşit să aducă încă liniştea în cadrul Guvernului condus de Adrian Năstase.