1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Conflictul ucrainean - cine, cu ce luptă?

Invazia trupelor ruseşti şi ocuparea estului Ucrainei - acesta e scenariul de care se tem mulţi ucraineni şi care ar plasa NATO, SUA şi UE în faţa uneia dintre cele mai mari provocări de până acum.

Situaţia e ameninţătoare: conform NATO, Rusia ar fi mobilizat până la 40000 de soldaţi la graniţa cu Ucraina. În peste o sută de puncte militare sunt staţionate tancuri, elicoptere, artilerie, forţe speciale şi avioane de luptă, unele la doar 40 de kilometri depărtare de frontierele Ucrainei - declara, la jumătatea lunii aprilie, generalul de brigadă Gary Deakin, director al Centrului pentru Managementul de Criză al NATO.

Oare ce are de gând preşedintele Vladimir Putin? - se întreabă reprezentanţii armatelor, politicienii şi analiştii. Pe promisiunile liderului de la Kremlin, care a spus că nu va trimite armata în estul Ucrainei, nu ne putem baza - comentează jurnalistul Alexander Golz în "Moscow Times", o publicaţie critică la adresa regimului Putin. Pe de altă parte, armata rusă nu e pregătită pentru ocuparea unui teritoriu vast având în vedere faptul că se află în plin proces de restructurare.

Efective militare reduse

Pe fondul recentelor modificări demografice, Rusia şi-a micşorat armata. Zeci de mii de ofiţeri au fost disponibilizaţi, sute de batalioane au fost desfiinţate, afirmă Golz. Până la reformă, Rusia se ghida după principiul cantităţii. Calitatea conta mai puţin. Acum, guvernul moscovit pune preţ pe unităţile de intervenţie rapidă. Din acestea fac parte aproape 50000 de soldaţi de carieră. Şi cât de bine funcţionează noul concept militar al Rusiei a demonstrat-o criza din Ucraina.

Symbolbild - russische Soldaten bei einer Übung

Armata rusă

Totuşi, pentru armata rusă, ocuparea pe termen lung a unor teritorii întinse, precum cele din estul Ucrainei, ar fi o provocare uriaşă. Golz susţine că în regiuni ca Doneţk, Kharkiv sau Luhansk ar fi nevoie de cel puţin 100000 de soldaţi, adică o optime din întreaga armată.

La rândul său, Kristian Pester de la Fundaţia berlineză "Ştiinţă şi politică" (SWP) este de părere că, în cazul unei invazii în Ucraina, există pericolul suprasolicitării. Rusiei i-ar fi greu să controleze teritoriile ocupate astfel încât ar trebui să-şi sporească trupele. În schimb, Federaţia Rusă e capabilă şi bine echipată pentru un atac rapid. Militarii staţionaţi în apropierea graniţei cu Ucraina dispun de mijloace de luptă ultramoderne.

Putin îşi arată muşchii

De partea cealaltă, armata ucraineană se compune din 200000 de soldaţi, nu toţi loiali guvernului de la Kiev, iar dotarea este jalnică. "Timp de două decenii, oligarhii şi clasa poltică au spoliat armata. E într-o stare groaznică şi e complet demoralizată", spune Ewald Böhlke, expert pentru problemele Europei de Est în cadrul Centrului Berthold-Beitz din Berlin.

Symbolbild Ukraine Krise Stoppschild in Slowjansk 27.04.2014

Soldat ucrainean în Sloviansk

Fără sorţi de izbândă a fost şi intervenţia antitero contra separatiştilor pro-ruşi din Sloviansk, chiar dacă preşedintele interimar Alexander Turcinov a trimis acolo 11000 de militari.

În reacţie, Putin a ordonat manevre militare în apropierea graniţei. De fapt, exerciţii au avut loc încă de la sfârşitul lunii februarie. Versiunea oficială: "manevre pentru verificarea pregătirii în situaţii de criză şi ameninţări militare".

Dar şi occidentul şi-a sporit prezenţa militară. În Svidvin (Polonia) sunt staţionaţi 150 de militari americani. În curând, alţi 450 de soldaţi vor fi trimişi în Estonia, Letonia şi Lituania. Staţionarea trupelor în aceste ţări ar fi rezultatul unor acorduri bilaterale cu guvernele respectivelor state, nu o decizie NATO - a subliniat purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby.