1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

Conflictul transnistrean în dialogul româno-moldovean

Astăzi, la Bucureşti, are loc întâlnirea ministrului român de Externe, Mihai-Răzvan Ungureanu, cu ministrul moldovean al Reintegrării Vasilii Şova. Pe agenda discuţiilor a fost inclusă o singură chestiune – subiectul transnistrean.

Autorităţile de pe ambele maluri ale Prutului au refuzat să facă publice motivele inopinatei întâlniri. Este semnificativ însă faptul că aceasta are loc la numai cinci zile după vizita întreprinsă la Chişinău de şeful diplomaţiei române, Mihai-Răzvan Ungureanu. De la vizita de săptămâna trecută întreprinsă la Chişinău de către ministrul român de Externe au avut loc cel puţin două evenimente de rezonanţă legate de dosarul transnistrean. În primul rând este vorba de rezultatele studiului realizat de Academia de Ştiinţe a Moldovei conform cărora, în cazul unei explozii la depozitul de muniţii ruseşti de la Cobasna, "nu ar mai rămâne nimic în viaţă pe o rază de 500 de kilometri împrejur". În opinia experţilor, acest pericol este destul de mare dacă ţinem cont de faptul că depozitul de la Cobasna este unul dintre cele mai mari din Europa şi conţine o cantitate imensă de armament şi muniţii învechite, unele datând încă din perioada celui de-al doilea război mondial. Cu alte cuvinte, este o problemă ce ţine de securitatea regională care aduce atingere şi intereselor României.

În al doilea rând este vorba de declaraţia de sâmbătă a preşedintelui Voronin potrivit căreia, Republica Moldova deţine documente provenite de la Bagdad care arată că regimul de la Tiraspol i-ar fi vândut lui Saddam Husein întregi linii de fabricaţie a armamentului. În acest caz, România nu este doar un vecin şi prieten al Republicii Moldova, ci mai întâi de toate un garant al securităţii regionale pe care mizează atât UE, cât şi SUA. Unii analişti politici de la Chişinău au sesizat, în ultimul timp, o tendinţă accentuată a Washingtonului de a schimba tactica în Transnistria. Deoarece încercările diplomaţiei americane de a convinge Kremlinul să-şi retragă trupele şi armamentul din regiunea transnistreană n-au dat roade, SUA îşi schimbă, se pare, partenerii de dialog în privinţa regiunii rebele de dincolo de Nistru, exercitând în acelaşi timp presiuni politice sufocante asupra Moscovei, pentru a o determina să-şi respecte angajamentele internaţionale asumate. Ori de unde, dacă nu de la SUA, putea să primească Chişinăul documentele despre tranzacţiile cu armament dintre Smirnov şi Saddam? Se ştie doar că după înfrângerea armatei dictatorului de la Bagdad, toate bunurile acestuia, inclusiv documentele din cancelaria prezidenţială, au fost confiscate de armata americană. Prin urmare, chiar dacă va lipsi de facto de la masa de negocieri, România, ca miză sigură a Occidentului, va avea sarcina să intermedieze dialogul dintre Chişinău, pe de o parte, şi Washington şi Bruxelles, pe de altă parte.

Numai că Kremlinul se pare că a sesizat schimbarea tacticii şi se pregăteşte de contraatac. Înspăimântaţi de discursul proeuropean al Chişinăului, la Moscova tot mai mulţi oficiali susţin că Federaţia Rusă ar trebui să recunoască cât mai curând independenţa Transnistriei, pentru a-şi putea menţine influenţa în zonă. Unii politologi ruşi, cunoscuţi ca portavoci ale Kremlinului, sunt de părere că acest lucru s-ar putea întâmpla chiar după alegerile legislative din Transnistria, fixate de regimul separatist pentru mijlocul lunii viitoare. Mai mult decât atât, au apărut şi primele indicii practice în acest sens. Deputatul rus Olga Seliverstov a lansat recent o iniţiativă privind necesitatea deschiderii unui consulat rusesc la Tiraspol, pentru a simplifica procedura de obţinere a cetăţeniei ruse pentru locuitorii Transnistriei.

  • Data 03.11.2005
  • Autoare/Autor Vitalie Călugăreanu
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B324
  • Data 03.11.2005
  • Autoare/Autor Vitalie Călugăreanu
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B324