1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Conflictul israeliano-palestinian şi Naţiunile Unite

Vineri a debutat în Adunarea Generală ONU dezbaterea privind bariera de securitate israeliană, menită să împiedice infiltrarea teroriştilor palestinieni pe teritoriul statului evreu. Curtea Internaţională de Justiţie ignorase avertismentele europene şi americane şi adoptase o sentinţă politizată care, din unghiul Ierusalimului, interzice israelienilor să se apere de atentatori sinucigaşi. Dezbaterea, care se anunţă extrem de dură, a fost precedată de izbucnirea unei puternice crize în relaţiile dintre palestinieni şi Naţiunile Unite, după ce emisarul ONU în regiune, Terje Roed Larsen a fost practic declarat persona non-grata în teritoriile palestiniene.

Liderul palestinian Arafat are toate motivele să cadă pe gânduri: criticile ONU la adresa lui sunt fără precedent

Liderul palestinian Arafat are toate motivele să cadă pe gânduri: criticile ONU la adresa lui sunt fără precedent

Vehement criticat, multă vreme, în SUA şi Israel pentru repetatele sale luări de poziţie propalestiniene, emisarul ONU în Orientul Apropiat, Terje Roed Larsen îi şocase marţi pe palestinieni formulînd un rechizitoriu de-o asprime fără precedent la adresa conducerii OEP şi a liderului palestinian Arafat. ”Acesta îşi afişează lipsa de voinţă politică de a-şi reforma guvernul, în timp ce autoritatea autonomă palestiniană e paralizată, iar situaţia din teritorii se îndreaptă spre haos şi colapsul total al legii şi ordinii” subliniase diplomatul scandinav în Consiliul de Securitate ONU. Nimic nu avea să ilustreze mai convingător anarhia diagnosticată decât răpirea ulterioară, la 16 iulie, a şefului poliţiei palestiniene din Gaza, de către extremişti disidenţi din gruparea Fatah a liderului OEP.

Adevărurile cu privire la executivul lui Arafat, spuse pentru prima dată răspicat de Larsen, după verdictul cu totul ostil faţă de dreptul Israelului de a se apăra de terorismul palestinian, adoptat de Curtea Internaţională de Justiţie de la Haga în chestiunea barierei de securitate pusese capăt jubilărilor palestiniene iscate de victoria diplomatică obţinută la Haga. In reacţie la criticile substanţiale formulate de trimisul ONU în regiune, oficialii palestinieni şi grupările armate printre care Brigăzile Moscheii Al Aksa, braţul militar al grupării Fatah conduse de Arafat, l-au atacat virulent pe Larsen. Consilierul principal al lui Arafat, Nabil Abu Rudeina afirmase în consecinţă că declaraţiile lui Larsen ar fi "inacceptabile", el "ne mai fiind ca atare binevenit în teritoriile palestiniene".

Diplomatul scandinav jucase un rol cheie în medierea acordurilor de la Oslo, de la începutul anilor 90, care schimbaseră faţa Orientului Mijlociu ducînd la sângeroasa confruntare, care a debutat în anul 2000, odată cu cea de a- doua intifada palestiniană. Or Naţiunile Unite şi în genere membrii cvartetului internaţional pentru Orientul Apropiat, care încearcă să aplice aşa-numita foaie de parcurs spre pace, menită să impună crearea în Ţara Sfântă a unui stat palestinian trăind în pace şi securitate alături de statul evreu i-au cerut în repetate rânduri lui Arafat să permită reformarea serviciilor sale secrete şi de securitate. Lucru pe care şeful OEP l-a refuzat constant, pretextând că reforma ar fi imposibilă în condiţiile ocupaţiei israeliene. Or, dacă se face abstracţie de măsurile israeliene unilaterale, bunăoară cea de retragere din Gaza tocmai acest refuz al preşedintelui palestinian blochează oirce progres spre pace în regiune.

In urma scandalului, secretarul general al ONU i-a luat demonstrativ apărarea emisarului său în regiune, iar palestinienii, după un şir de declaraţii contradictorii, s-au lansat în eforturi ample de minimalizare a pagubelor diplomatice. Din unghiul lui Arafat esenţial este acum să se extragă cât mai mult capital diplomatic din sentinţa propalestiniană a Curţii Internaţionale de Justiţie cu privire la barierera israeliană de securitate. O sentinţă atât de puţin imparţială, încât, potrivit unor experţi, verdictul curţii de la Haga riscă să se autodiscrediteze şi să se autoanuleze în măsura în care, teoretic, îi refuză statului evreu dreptul de a se autoapăra, stipulat de articolul 51 al Cartei ONU. Deşi nici sentinţa – recomandând demolarea barierei antiteroriste - şi nici o eventuală hotărîre a adunării generale ONU adoptată în baza ei nu sunt obligatorii, palestinienii şi arabii speră fireşte să plaseze SUA sub o enormă presiune în Consiliul de Securitate ONU. La rândul lor, israelienii, nădăjduiesc fireşte că America va recurge la dreptul ei de veto şi va respinge orice tentativă a statelor arabe şi islamice de a impune în forul suprem al organizaţiei mondiale o rezoluţie silind statul evreu să-şi desfiinţeze bariera. Un zid de securitate care, nu trebuie uitat că, în conjuncţie cu măsurile proactive israeliene, de apărare a redus dramatic, conform datelor statistice, numărul victimelor atentatelor teroriste sinucigaşe palestiniene din ultimele 6 luni. Doar trei atentate cu aproximativ 30 de victime s-au înregistrat în acest răstimp, faţă de sutele săvârşite între anii 2000 şi 2002/3.

Deocamdată rămîne de văzut ce atitudine vor adopta în Adunarea generală ONU statele UE, care n-au reuşit încă să se pună de acord asupra unei poziţii comune în dezbaterea cu privire la bariera de securitate israeliană.

  • Data 16.07.2004
  • Autoare/Autor Petre Iancu
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B1eZ
  • Data 16.07.2004
  • Autoare/Autor Petre Iancu
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B1eZ