1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Conflictul intern georgian şi Rusia lui Putin

În reacţie la protestele opoziţiei, guvernul georgian a decretat starea de urgenţă, care urmează să rămînă în vigoare timp de două săptămîni. Rusia nu pare a fi străină de evenimentele de la Tbilisi

default

Sakaşvili, pe cînd mai era liderul opoziţiei şi înainte de a inaugura revoluţia, care a transformat Georgia într-o ţară reformistă, prooccidentală, de mare succes.

Miercuri, sute de poliţişti au intervenit în forţă spre a împrăştia manifestaţia care debutase cu şase zile înainte în centrul capitalei Tbilisi.

Întrucît preşedintele Georgiei, Mihail Sakaşvili, împotriva căruia se îndreaptă protestele este un lider prooccidental, conflictul intern georgian are şi ample implicaţii externe, inclusiv şi mai ales ruseşti.

Starea de urgenţă a urmat ciocnirilor intense de miercuri, dintre forţele sale de securitate şi demonstranţi antiguvernamentali, dintre care peste 100 au fost internaţi şi trataţi în spitale. Oficialităţile e la Tbilisi au declarat că ea urmează să rămînă în vigoare timp de 15 zile, proclamarea stării de urgenţă fiind necesară din pricina imixtiunii „anumitor forţe”, care „pregătesc declanşarea „unei tentative de lovitură de stat”.

Eufemistica formulare este o aluzie străvezie la ostilitatea făţişă a Rusiei lui Putin faţă de politica reformistă, independentistă şi proocidentală a executivului condus de preşedintele Sakaşvili.

Starea de urgenţă implică suspendarea dreptului la întrunire şi demonstraţie.

In ce-o priveşte, opoziţia şi-a amplificat revendicările. Iniţial solicitase doar alegeri anticipate. Mai nou, adversarii preşedintelui cer demisia imediată a lui Mihail Sakaşvili.

După zile în şir de tăcere, şeful statului a luat poziţie într-o alocuţiune televizată, în care a explicat motivele proclamării strării excepţionale. Sakaşivili a regretat incidentele, dar a subliniat că vina celor petrecute revine Moscovei. „O serie de oclaboratori ai ambasadei ruse din Georgia se dedau spionajului”, a spus el, adăugînd că există dovezi pentru activitatea depusă în Georgia de serviciile secrete ale Moscovei.

Miercuri seară s-a afirmat că Georgia va proceda la expulzarea a trei diplomaţi ruşi.

De cealaltă parte, politicienii opoziţiei l-au acuzat pe Sakaşvili că ar suferi de „mania persecuţiei” şi ar fi „pierdut contactul cu realitatea”.

De la accesul său la cîrmă, în urma revoluţiei georgiene, relaţiile dintre Tbilisi şi Moscova s-au deteriorat dramatic.

Luînd poziţie faţă de evenimentele din capitala gruzină, şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov a declarat că „toate acestea sunt o afacere internă georgiană. Touşi, nu suntem indiferenţi faţă de evoluţia situaţiei. Incercăm de mult să intervenim pe lîngă Tbilisi, împreună cu Comunitatea Internaţională, cu OSCE şi cu ONU, dar nu obţinem decît refuzuri”, s-a mai plîns Lavrov.

In timpul ciocnirilor de miercuri au fost bătuţi şi ziarişti, între care şi o serie de corespondenţi străini.

Cînd demonstranţii au încercat, spre seară, să se adune din nou în centrul oraşului, s-a declanşat, pe străzile capitalei georgiene, o adevărată vînătoare de membri ai opoziţiei. Spre a-i împrăştia pe manifestanţi, forţele de ordine au recurs la bastoane, gloanţe de cauciuc şi gaze lacrimogene. Intrucît sute de protestatari au trebuit apoi trataţi pentru insuficienţă respiratorie unii medici au afirmat că poliţia n-ar fi utilizat gaze lacrimogene normale.

Nu e clar cum va evolua situaţia, dar adversarii preşedintelui speră ca, odată cu proclamarea stării de urgenţă, şeful statului să-şi fi demarat propria debarcare.