1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Conflictul din Georgia va determina Moldova sa accepte o solutie ruseasca la conflictul transnistrean

Sabine Fischer, Research Fellow la Institutul pentru Studii de Securitate de la Paris, descrie harta geopolitica si geostrategica in care va activa noul Parlament al Romaniei. Unde vor trebui alesii sa aiba grija?

default

Sabine Fischer

Doamna Fischer este de parere ca Uniunea Europeana a stabilizat Estul continentului prin transformarile democratice pe care le-a determinat in statele regiunii, dar pe de alta parte a intrat intr-un spatiu considerat de Rusia sfera sa de influenta. Ea nu ar recomanda extinderea NATO si mai mult catre Est, cel putin nu in viitorul apropiat, datorita anumitor riscuri destabilizatoare. Unitatea europeana si adoptarea unei pozitii comune in chestiuni de securitate si de energie este, conform doamnei Sabine Fischer, cheia rezolvarii diferendelor cu Moscova.

LDC: Doamna Fischer, daca ar trebui sa faceti o radiografie a Europei de Est din punct de vedere al securitatii, unde ati afirma ca exista focare de criza?

SF: Din luna august incoace avem o problema de securitate in Georgia. Acesta este un conflict departe de a fi dezamorsat in ciuda prezentei observatorilor militari europeni la granita administrativa dintre Georgia si provinciile Abhazia si Osetia de Sud.

In rest, situatia in diferitele conflicte latente sau inghetate cum mai sunt ele numite este destul de diferita. In Transnistria si Nagorno Karabakh am putea spune mai degraba ca s-au stabilizat sau, altfel spus, acolo potentialul unei confruntari militare este destul de redus dupa razboiul georgian. Situatia se prezinta altfel in Ucraina, mai bine spus in Crimeea, desi si aici cred ca o escaladare a violentelor este totusi putin probabila.

Dupa criza georgiana cred ca un conflict militar sau unul in care sa se faca uz de arme nu se profileaza in niciuna din regiunile de criza din Europa de Est si din sfera de influenta a fostei Uniuni Sovietice. Asta nu inseamna insa ca problemele din respectivele zone nu mai exista.

UE si conflictele est-europene

LDC: Care este atitudinea Uniunii Europene fata de conflictele din estul continentului?

SF: UE si-a sporit in ultimii ani prezenta si influenta in zona, nu numai prin politica europeana de vecinatate, iar angajamentul Uniunii in aceste conflicte inghetate a luat de asemenea amploare.

Cu toate acestea, daca ar fi sa facem o comparatie intre Transnistria, Abhazia si Osetia de Sud si Nagorno Karabakh (regiune disputata de Azerbaidjan si Armenia) atunci putem constata ca implicarea UE scade in intensitate odata cu marirea distantei geografice de aceste conflicte.

Cel mai mare angajament al Uniunii este in conflictul transnistrean, unde blocul comunitar are statut de observator in negocierile de solutionare. De asemenea are si o misiune de monitorizare a frontierelor, asa numita EUBAM (European Union Border Assistance Mission). Nagorno Karabakh este domeniul de activitate al emisarului special european in Caucazul de Sud, acesta implicandu-se de multi ani incoace in impulsionarea initiativelor diplomatice si reprezinta si persoana de legatura pentru guvernele azer si armean.

Si in politica europeana de vecinatate exista mai multe componente care urmaresc solutionarea politica a diferitelor conflicte, reconstructia economica s.a.m.d. Nu poate nega nimeni implicarea UE pentru asanarea acestor divergente. Dar in Caucaz, UE nu este implicata direct in negocieri multilaterale, ci se straduieste sa modifice contextul conflictual. Prima interventie directa a fost stradania de mediere a presedintelui francez Nicolas Sarkozy, aceasta avand ca rezultat semnarea acordului de incetare a focului si misiunea de monitorizare a frontierelor.

LDC: Este agresiunea Rusiei in conflictul cu Georgia un avertisment pentru Republica Moldova, in caz ca aceasta ar incerca sa procedeze asemanator in Transnistria?

SF: Fara indoiala ca raspunsul militar al Moscovei este un semnal nu numai pentru Republica Moldova, ci pentru toate statele foste sovietice. In cazul conflictului transnistrean situatia este poate putin mai speciala, pentru ca Moldova s-a angajat in negocieri bilaterale directe cu Rusia in ultimele luni. Exista asadar stradanii de rezolvare a situatiei care se situeaza in afara cadrului oficial international de mediere.

Sunt de parere ca efectul direct pe care il va avea agresiunea militara a Rusiei in Georgia asupra conflictului transnistrean va fi mai degraba sporirea presiunii asupra Moldovei de a accepta o varianta de solutionare propusa de Moscova. Cu alte cuvinte, probabilitatea aprobarii de catre Chisinau a unei propuneri elaborate de Rusia a crescut datorita razboiului georgian.