1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

Conflictul de interese de la Curtea Constituţională

Curtea Constitutională a admis sesizarea Avocatului Poporului privind neconstituţionalitatea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului 230/2008, care interzicea cumularea pensiei cu salariul de la stat.

default

Deliberările s-au desfăşurat într-un context neobişnuit: 4 dintre cei 9 judecători încasează simultan şi pensie şi salariu. E vorba de Ion Predescu, Nicolae Cochinescu, Acsinte Gaspar şi Aspazia Cojocaru.

Conflictul de interese este evident. Există şi un precedent, deşi într-o formă atenuată.

În primăvara lui 2005, ministrul Justiţiei de atunci, Monica Macovei, promova un pachet de legi privind reforma sistemului judiciar, care cuprindea şi pensionarea unor magistraţi trecuţi de anii obişnuiţi ai retragerii.

Reforma îi viza în mod precis pe anumiţi judecători de la Înalta Curte de Justiţie şi Casaţie, legaţi prea strîns de perioada regimului comunist. Printre aceştia se aflau însă şi soţiile a doi dintre judecătorii Curţii Constituţionale.

Aşa cum se ştie, Curtea a respins acele prevederi ale reformei, atrăgîndu-şi critici dintre cele mai serioase. Din acel moment subiectul conflictului de interese s-a pus cu tot mai multă acuitate, iar ministrul Justiţiei, Monica Macovei, a propus atunci şi o lege care pretindea judecătorilor să se recuze dacă se găsesc într-o situaţie care le-ar putea altera obiectivitatea judecăţii.

Legea aceea nu a fost adoptată şi ne găsim de data aceasta într-o situaţie mult agravată, cînd nu mai puţin de 4 din 9 judecători se găsesc în situaţia de judeca cu privire la propria persoană.

Asistăm, indiscutabil, la o criză de credibilitate şi orice s-ar întîmpla reformatorii vor extrage argumente importante pentru o reconfigurare a Curţii Constituţionale.

Subiectul în sine al contestaţiei, deşi a polarizat opinia publică, trece pe planul al doilea. Dacă cineva încasează simultan pensie şi salariu de la stat nici nu este cu adevărat o temă constituţională, ci una care ţine de logica asigurărilor sociale.

Problema este că pensia nu derivă direct din contribuţiile depuse de-a lungul timpului, ci este extrasă din contribuţiile celor mai tineri, după principiul solidarităţii sociale. A lua şi pensie şi salariu din bugetul public este, de aceea, întrucîtva, un mod de abuza de acest princpiu al solidarităţii.

Contestaţia depusă de Avocatul Poporului în 7 ianuarie nici nu atacă de fapt fondul problemei, ci, aşa cum s-a întîmplat de multe ori, o problemă de logică juridică. Guvernul nu ar avea competenţa de a reglementa ceea ce ţine de drepturile fundamentale înscrise în Constituţie.

Iată de ce subiectul care, explicit sau implicit, s-a judecat astăzi este mai curînd acela al conflictului de interese.