1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

Conflicte îngheţate, conflicte încă fierbinţi

România şi conflictele îngheţate din Moldova şi restul ţărilor de la Marea Neagră şi aplanarea conflictului israeliano-palestinian figurează printre temele editorialelor occidentale de azi

Ariel Sharon, liderul dreptei israeliene tot mai contestat în propria sa tabără politică a sfârşit prin a suscita chiar şi admiraţia stângii din statul evreu. Dar ce perspective deschide întrunirea sa la vârf cu Mahmud Abbas?

Ariel Sharon, liderul dreptei israeliene tot mai contestat în propria sa tabără politică a sfârşit prin a suscita chiar şi admiraţia stângii din statul evreu. Dar ce perspective deschide întrunirea sa la vârf cu Mahmud Abbas?

Un ecou al conflictelor îngheţate ameninţând estul României, între care cele dintre Moldova şi regiunea ei separatistă transnistreană, precum şi al celorlalte e litigii din zona Mării Negre, evocate de preşedintele Băsescu în repetare rânduri se regăseşte azi în paginile cotidianului britanic The Guardian. "Când vor adera la UE în 2007, România şi Bulgaria vor alcătui noile frontiere ale Europei moderne. Iar aceste graniţe se vor lovi dur de mult rănita coapsă a demolatului imperiu rusesc", notează gazeta londoneză subliniind că "ţările eşuate ori ezitante din zonă sunt obligate să se decidă rapid dacă vor să aparţină pe viitor de comunitatea euro-atlantică".

Ziarul elogiază atenţia mare pe care "reformistul preşedinte al României o acordă acestei regiuni care a transformat vizita sa la Londra într-un semnal de avertisment în legătură cu soarta ei. Victoria sa în alegerile prezidenţiale a constituit o versiune mai calmă a revoluţiei portocalii din Ucraina, iar Băsescu este de părere că România a devenit un stat din prima linie".

In ce-o priveşte, Moldova, divizată de litigiul cu separatiştii transnistreni, scrie în continuare ziarul londonez, e "ţara cea mai săracă din Europa şi totodată depozitarul celui mai periculos conflict îngheţat dintre cele faţă de care a avertizat Băsescu". Ziarul aminteşte că ”săptămâna trecută preşedintele Voronin a cerut Europei ajutor, afirmând că unităţi secesioniste încearcă să provoace o nouă criză”. Moldova a cerut "în zadar Rusiei să-şi retragă trupele iar UE a descris Transnistria ca un obiectiv cheie şi a lansat aproape pe neobservate în decembrie trecut un plan de acţiune invitând Moldova să stabilească extinse relaţii politice economice şi securitare". Pe scurt, conchide ziarul, "Moldova devine o problemă europeană din ce în ce mai acută, dispute similare înconjurând însă întreaga Mare Neagră ca un inel". In fine ziarul relevă că în timp ce "Rusia tună şi fulgeră, iar UE se întreabă cât de departe se poate oare extinde spre răsărit, America ştie prea bine ce vrea, în speţă să transforme Pontul Euxin într-o mare prietenă".

Pe moment comentatorii se consacră aproape la unison aplanării altor conflicte – încă fierbinţi sau potenţial fierbinţi – din proximitate, în speţă celui israeliano-palestinian şi celui provocat de ambiţiile nucleare ale Iranului. Administraţia Bush se reangajează puternic în Orientul Apropiat, titrează Frankfurter Allgemeine Zeitung, calificând reuniunea israeliano-palestiniană de azi, de la Şarm el Şeic, drept "un moment al speranţei, creat de moartea lui Yasser Arafat" şi despărţirea palestinienilor de politica stagnantă a fostului lor lider. Ca şi alte ziare, cotidianul din Frankfurt evocă numeroasele dezamăgiri provocate de alte momente ale speranţei din trecut, considerând însă că extremismul nu va pune în mod serios sub semnul întrebării noua atmosferă bună creată în regiune decât "în clipa în care se vor aborda contencioasele principale şi taberele beligerante vor fi nevoite să facă realmente concesii dureroase".

SUA preiau iniţiativa în Orientul Apropiat, relevă şi ziarul berlinez Die Welt, scriind că ”fulminanta vizită în zonă a Condoleezzei Rice a eliminat orice dubiu în privinţa disponibilităţii administraţiei Bush de a-şi lua în serios misiunea de face pace". In acest scop a fost numit un nou reprezentat regional american, în persoana generalului Ward, însărcinat să menţină în viaţă negocierile "chiar şi când palestinienii extremişti vor încerca să le torpileze prin atentate teroriste". Angajamentul american reiese şi din aluzia la posibila supraveghere cu trupe proprii a armistiţiului israelian pe care îl proclamă azi la Şarm el Şeic liderii celor două părţi. "Dar cele două tabere vor fi obligate să facă întra-devăr concesii dureroase . Intrucât Abbas, spre deosebire de predecesorul său se bucură de credit la Washington, America începe prin a exercita presiuni asupra Israelului, "spre a-i oferi noului preşedinte palestinian succese menite să-i întărească poziţia faţă de organizaţiile militante. In ciuda temerilor sale, statul evreu va trebui să-i facă oferte lui Abbas, devreme ce liderul palestinian a reuşit să-i îmblânzească pe extremişti”, mai afirmă ziarul din Berlin. Potrivit căruia, "după 4 ani de teroare şi moarte, nu e puţin lucru ca Marea Roşie să găzduiască acum un debut promiţător.

Alte ziare sunt mai sceptice. Neue Zuercher Zeitung crede că americanii n-ar fi adus destul în zonă. Iar Sueedeutsche Zeitung afirmă că SUA ar trebui să exercite presiuni mai ample asupra statului evreu. Dar francezul Liberation relevă că s-au schimbat multe, că spiritul reconcilierii domină în prezent, printre atuuutirle sale esenţiale numărându-se de pildă faptul că, "există azi mai multe voci decât oricând în Israel sau SUA, care să favorizeze crearea unui stat palestinian viabil".