1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Germania

Conferinta la Berlin: Religie si societate in Romania

Despre biserica si doctrina sociala au discutat la Berlin consilierul prezidential Bogdan Tataru Cazaban, Paul Brusanowski, istoric, si avocatul Alexander Roth. Conferinta a fost moderata de jurnalistul Keno Verseck.

default

Credinta, dar si biserica, sunt foarte prezente in viata romaneasca, mai mult decat in alte tari ale Uniunii Europene. O mare parte din ceremoniile oficiale in Romania incep cu slujbe de binecuvintare, scoala incepe in fiecare an in acelasi fel, constructiile noi sunt sfintite, iar sarbatoarile religioase aduna mii de credinciosi in jurul bisericilor. Aceasta relatie intre biserica si credinciosi este insa diferita in Romania, fata de relatia bisericii cu societatea, in tari in care confesiunea catolica este majoritara. In Romania, biserica ortodoxa nu are o doctrina sociala, asemanatoare doctrinei sociale catolice. De cele mai multe ori, biserica din Romania vine aproape de credinciosi prin activitati filantropice.

Despre cum se vede legatura dintre biserica si societate in Romania, prin ochii unui strain, ne spune Gerhardt Köpernik, presedintele Societatii Romano- Germane din Berlin.

“Am fost in septembrie intr-o calatorie in Romania, una de studiu, cu precadere in Translivania. Ne-a impresionat foarte mult diversitatea etniilor si a bisericilor. Am fost patru zile la Cluj, unde se poate vedea cate biserici diferite exista acolo, dar si o concurenta in ceea ce priveste marimea bisericilor. Exista deci si tensiuni intre biserici, dar acestea sunt limitate. Am organizat o sedinta in Sibiu pe aceasta tema, care a avut mare success, abordand subiectul din perspective multidisciplinare. Au fost acolo reprezentanti din estul si vestul tarii, ortodocsi, evanghelici, chiar si juristi. La final s-a pus intrebarea: “Care este rolul bisericii in Romania?” la care raspunsul a fost foarte clar, ca ar trebui sa existe mai mult angajament din partea bisericii, mai ales a celei ortodoxe”.

In ceea ce priveste relatia dintre politic si biserica in Romania, Bogdan Tataru Cazaban considera ca aceasta trebuie sa se bazeze pe principii liberale, si in consecinta, ambele parti sa-si exprime deschis nemultumirile una fata de cealalta. Relatia insa trebuie sa ramana una de colaborare, fara sa se impuna masuri in mod reciproc.

“In Romania, tema relatiilor dintre biserica si stat, dintre religie si politic, a renascut la inceputul anilor 90, pe fundalul redobandirii libertatii de credinta si de expresie. Cei care au relansat-o, intr-un context social si politic extrem de sensibil si de nou pentru noi toti, au incercat aproape reflex sa o racordeze la istoria noastra interbelica. Multi dinte cei care asumau o perspectiva pe care ei insisi o numeau ortodoxa, stiut fiind faptul ca biserica ortodoxa romana reprezinta confesiunea majoritatii romanilor, au introdus in dezbaterile lor elemente ale specificului national, legatura organica dintre ortodoxie si natiune. Aveam de a face asadar, cu o operatiune de anamneza, fara a dispune insa si de discernamantul utilizarii rezultatelor ei. Destul de repede s-au conturat si voci ale societatii civile care denuntau alianta dintre politic si religios si cereau institutiilor statului o abordare neutra, daca nu rezervata, a problematicii religioase prezenta in societate. ”

Romania nu are o religie de stat, Constitutia Romaniei garantind libertatea credintelor religioase, prin articolul 29, acesta mantionand la capitolul 3, “Cultele religioase sunt libere si se organizeaza potrivit statutelor proprii, in conditiile legii.”