1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

Conferinţa de la Viena, umbrită de tragedia refugiaţilor

La conferinţa privind Balcanii de Vest de la Viena cancelara Angela Merkel a lăudat progresele înregistrate, în timp ce reprezentanţii Serbiei s-au arătat nemulţumiţi. Subiectul principal al reuniunii a devenit migraţia.

Preşedintele Austriei, Heinz Fischer, a inaugurat dineul la care au luat parte reprezentanţii celor zece state europene şi balcanice participante la conferinţa de la Viena cu un moment de reculegere. Cea de-a doua reuniune la nivel înalt privind Balcanii de Vest ar fi trebuit să ofere un bilanţ pozitiv al iniţiativelor de stimulare economică şi reformare a regiunii, anunţate în urmă cu un an la Berlin. Însă vestea privind moartea tragică a mai multor zeci de refugiaţi descoperiţi într-un camion în Austria a dat peste cap socotelile ţării organizatoare.

Într-un TIR staţionat de aproximativ o zi pe banda de avarie a unei autostrăzi, poliţia austriacă a descoperit cadavrele a peste 70 de persoane, decedate probabil prin asfixiere. Şoferul a fugit. Tema refugiaţilor şi a migraţiei a revenit în centrul lucrărilor conferinţei de la Viena "în această zi neagră pentru Austria", a declarat ministrul austriac de Interne Johanna Mikl-Leitner.

"Suntem zguduiţi de această descoperire înfiorătoare", a afirmat cancelara Angela Merkel - singurul şef de guvern al unui mare stat european prezent la reuniunea de la Viena. Italia şi Franţa sunt reprezentate numai de către miniştri şi ambasadori. Angela Merkel şi omolgul ei austriac, Werner Feymann, au reiterat apelul la mai multă solidaritate în Uniunea Europeană în chestiunea refugiaţilor. În prezent cinci ţări membre - printre care Germania şi Austria - preiau cam 90% din solicitanţii de azil. Şefa executivului de la Berlin a amintit de necesitatea distribuirii migranţilor în baza unui sistem echitabil - propunere respinsă de majoritatea statelor europene.

"Avem nevoie de o soluţie", a declarat cancelarul austriac Feyman. Tragedia de pe autostradă a accenutat necesitatea găsirii unor căi de soluţionare a problemei refugiaţilor. "Nu putem lăsa călăuzele să fie mai puternice decât noi", a adăugat şeful guvernului de la Viena. Cu dor câteva zile în urmă, poliţia austrică a depistat peste 30 de refugiaţi într-un camion de marfă. Acum două săptămâni, alţi 80 de imigranţi ilegali au fost găsiţi în containerul unui TIR.

Stalele balcanice: UE îşi exportă problemele de migraţie

Statelor aflate pe aşa-numita rută balcanică, pe care sosesc în prezent mulţi solicitanţi de azil, li s-a promis mai mult ajutor financiar. Ministrul sârb al Finanţelor, Dusan Vujovic, le cere europenilor să suporte integral costurile cu azilanţii. Zilnic, aproximativ 2000 de persoane trec graniţa în Macedonia - a informat delegaţia macedoneană. Ministrul de Externe Nikola Poposki acuză UE că îşi exportă problema migraţiei în ţări care încă nu fac parte din comunitate. În fond, Grecia aparţine Uniunii, deci Grecia ar trebui să se ocupe de refugiaţi, nu să-i trimită mai departe.

Dar nu numai din Grecia, ci şi din Italia se poate călători nestingherit către nord. "Sistemul Dublin nu mai funcţionează", a avertizat Angela Merkel. Acesta va trebui înlocuit cu un sistem de distribuire echitabilă. Conform vechilor "reglementări Dublin", ţara prin care a pătruns refugiatul este responsabilă cu găzduirea acestuia şi cu procesarea cererii de azil.

Participanţii la conferinţa de la Viena au fost pe deplin de acord cu cea de-a doua chestiune privind migraţia: toate ţările din Balcanii de Vest - Serbia, Kosovo, Bosnia-Herţegovina, Muntenegru, Macedonia şi Albania - sunt "ţări de provenienţă sigure". Solicitanţii de azil din statele balcanice nu mai au nicio şansă la acordarea statutului de refugiat.

"Ca nişte copii obraznici"

În pofida noii "dinamici a cooperării", confirmată de către Angela Merkel la conferinţa de la Viena, şeful diplomaţiei sârbe, Ivica Dacic, a avut ceva de criticat: "O dată pe an, când UE e cu ochii pe noi, ne purtăm frumos. Când UE îşi întoarce capul, ne purtăm ca nişte copii obraznici." În loc să le preocupe proiectele de viitor, ţările din regiune încă mai sunt puternic ancorate în trecut. Dinspre Uniunea Europeană vin mereu poveţe în chestiunea refugiaţilor şi a procedurilor de azil, a afirmat Dacic. "În mod evident, nici măcar comunitatea însăşi n-are un concept limpede în această problemă."

Symbolbild Europa Westbalkan EU-Erweiterung

Serbia speră să înceapă de anul viitor negocierile de aderare. Comisarul european pentru politici regionale, Johannes Hahn, le-a dat speranţă sârbilor când a spus că, în urma noilor acorduri la care Serbia ajuns cu Kosovo, nu mai vede niciun impediment în demararea negocierilor. Serbia şi patru ţări membre ale UE nu recunosc independenţa Kosovo.

Balcanii de Vest au nevoie de impulsuri economice înaintea aderării la Uniunea Europeană - au conchis participanţii la conferinţa de la Viena. Ministrul federal de Externe, Frank-Walter Steinmeier, pledează pentru încurajarea tinerilor să rămână în ţările de origine prin programe destinate exclusiv acestora. În regiune rata şomajului în rândul generaţiei tinere este de aproximativ 50%. În timpul discuţiilor privind azilul, ministrul Steinmeier s-a arătat extrem de îngrijorat: "În drum dinspre aeroportul din Viena am văzut refugiaţi mergând de-a lungul autostrăzii. Mai mult ca sigur călăuzele i-au lăsat acolo" - lucru care demonstrează amploarea şi gravitatea problemei.

Conferinţa de la Viena a cules multe declaraţii de intenţie şi puţine rezultate tangibile. Concret a fost numai scorul partidei de fotbal dintre echipa vechilor state membre şi cea a viitoarelor ţări UE. În teren au evoluat mulţi politicieni de rang înalt. La finalul meciului, balcanicii au câştigat cu 4 la 2. Următoarea conferinţă dedicată Balcanilor de Vest va avea loc în Franţa, anul viitor.

Vă mai recomandăm