Conferinţa pentru Siria: negocieri de dragul prestigiului

Rezultatele concrete vor lipsi probabil. Cu toate acestea se face remarcată voinţa pentru dialog. Există de asemenea speranţa că se vor obţine progrese în chestiunile umanitare. Ar fi foarte mult, într-o vreme în care conflictul din Siria intră într-o nouă fază, probabil una decisivă.

Această nouă fază este întemeiată pe un calcul al regimului de la Damasc. Reprezentanţii săi au eliberat la începutul celui de-al cincilea an scurs între timp de la începutul războiului civil, membri ai unor grupări jihadiste aflaţi în închisori siriene. Oamenii lui Assad se aşteaptă ca aceştia să comită atrocităţi în Siria şi ţările vecine, determinând comunitatea internaţională să treacă la acţiune împotriva lor, cu sprijinul, nota bene, al preşedintelui sirian. Astfel, supravieţuirea politică a lui Bashar el Assad pare asigurată.

Într-adevăr, acest calcul pare să se materializeze. Impresionate de crimele de nedescris comise de organizaţia teroristă "Statul Islamic" (SI), ţările occidentale mizează din nou pe regimul Assad. Acesta este în ochii lor o mai mică ameninţare decât jihadiştii. Şi este mai previzibil. Şeful diplomaţiei americane, John Kerry, a şi declarat că violenţele comise de SI impun discuţii cu preşedintele Assad. "La urma-urmei trebuie să purtăm negocieri", a declarat Kerry la mijlocul lunii martie, în cadrul unui interviu televizat.

Această perspectivă nu este pe placul unora dintre partenerii arabi ai coaliţiei anti-Assad. Dimpotrivă, ei cred că unii dintre jihadişti ar fi demni de luat în seamă. Ziarul saudit Al-sharq al-Awsat, scria de curând că "SUA pledează pentru negocieri cu Assad. În acelaşi timp, ezită să recunoască rolul unor grupări pe care le consideră extremiste. Aceasta, deşi grupările în cauză contribuie în mare parte la eforturile militare ale opoziţiei".

Violenţele masive comise atât de regimul Assad cât şi de jihadişti fac să dispară importanţa forţelor seculare. Grupările opoziţiei seculare pierd din influenţă atât în Siria, cât şi în străinătate, unde activează. Ele nu mai au între timp aproape nicio relevanţă.

Regimul Assad oprimă masiv opoziţia din ţară. Liderul mişcării "Edificarea Statului Sirian", de opoziţie, Louay Hussein, a fost de pildă arestat în noiembrie anul trecut şi pus în libertate abia în februarie curent. El ar fi vrut să participe la discuţiile de la Moscova, dar guvernul sirian a refuzat să-i acorde viza de călătorie.

În schimb, preşedintele "Comitetului Naţional de Coordonare a Transformării Democratice", Hassan Abdel Assim, va participa la conferinţa din capitala Federaţiei Ruse. Alianţa de stânga pe care o reprezintă cere de mai mulţi ani tratative cu regimul Assad. De la Moscova vor lipsi însă reprezentanţii "Coaliţiei Naţionale a Forţelor Siriene de Opoziţie şi Revoluţionare", care activează la Istanbul şi care sunt recunoscuţi de numeroase ţări occidentale şi arabe ca exponenţi legitimi ai populaţiei siriene. Această organizaţie a refuzat invitaţia sub motiv că guvernul rus se află în război de partea lui Assad şi de aceea nu este un mediator credibil.

Trebuie menţionat că, în ultimele luni, Coaliţia şi-a pierdut din importanţă. Preşedintele ei, Khaled Khoja, a declarat în ianuarie pentru ziarul libanez Al-Nahar, că există tensiuni interne, din cauza faptului că organizaţia cuprinde şi grupări de stânga şi grupări islamiste moderate. De aceea este aproape imposibilă stabilirea unei poziţii comune. În al doilea rând, Coaliţia nu poate influenţa aproape deloc mersul evenimentelor din Siria şi nu poate lansa iniţiative politice. În plus, organizaţia şi-a epuizat fondurile.

În ce o priveşte, Rusia consideră importantă apropiata conferinţă şi fiindcă îi oferă prilejul de a-şi spori prestigiul la nivel internaţional. Rusia este angajată militar în Siria şi negocierile de la Moscova vor aminti statelor occidentale că nu este posibilă o politică îndreptată împotriva intereselor ruseşti. Nici măcar în al cincilea an al unui război civil soldat până acum cu aproape 250.000 de morţi.