Condoleezza Rice şi Kofi Annan despre criza din Orientul Apropiat

Potrivit unui articol publicat în „New York Times”, secretarul de stat american Condoleezza Rice aşteaptă primele succese ale armatei israeliene, înainte de a vizita zona. Până atunci mai poate trece chiar şi o săptămână.

În timpul discuţiilor de la New York, secretarul general al ONU, Kofi Annan nu va încerca să o convingă pe Rice să ajungă mai repede în Orientul Apropiat, susţine ambasadorul american la Naţiunile Unite, John Bolton: „Reflexul primar de a cere încetarea conflictului armat nu funcţionează în situaţia de faţă,” afirmă Bolton.

Dincolo de faptul că, până acum, nimeni nu a reuşit să ajungă la un acord de încetare a focului cu teroriştii, acum este vorba despre decizii cu efecte pe termen lung, mai adaugă ambasadorul american.

Astăzi, Kofi Annan va informa Consiliul de Securitate asupra eforturile sale diplomatice în Orientul Apropiat. El va trebui să facă faţă nemulţumirii membrilor Consiliului, care critică tactica de aşteptare a Statelor Unite, tactică ce nu mai poate fi ascunsă sub faţada diplomaţiei. Critic este şi preşedintele Consiliului, francezul Jean de la Sabliere: „Acolo se desfăşoară o acţiune disproporţionată. Priviţi numai imaginile cu sutele de mii de oameni evacuaţi”, îndeamnă Sabliere.

Franţa a fost prima ţară care a prezentat un proiect de rezoluţie în faţa Consiliului de Securitate, conştientizând însă că Statele Unite nu vor vrea să accepte imediat un asemenea document. Textul condamnă violenţele din ambele tabere, fără a numi clar Hezzbolah-ul, cere celor două părţi să respecte graniţele şi apelează mai ales la Israel pentru a-i proteja pe civili şi a nu distruge infrastructura. La punctul şase al proiectului este prevăzută încetarea focului pe termen lung, iar la punctul şapte este susţinută trimiterea unei puternice misiuni de siguranţă în zona de conflict.

„Este posibilă dezarmarea prin bombardament, prin distrugere completă a Libanului? Credem că nu. Dar există o idee: ar putea o misiune mai puternică să sprijine guvernul libanez pentru a obţine controlul asupra întregului teritoriu statal?” se întreabă diplomatul francez Jean de la Sabliere.

Altfel spus, guvernul libanez şi-ar extinde controlul şi asupra teritoriilor din sudul ţării. Parisul susţine dezarmarea miliţiilor Hezbolah, dar nu printr-un război civil, ci cu ajutorul unor trupe ONU care să colaboreze cu Beirutul.

Dar acesta ar fi de abia al doilea sau al treilea pas, în viziunea adjunctului lui Kofi Annan. Prioritare, pentru Mark Malloch Brown, sunt vieţile oamenilor: „Oameni nevinovaţi sunt ucişi, ceea ce este definitiv greşit. Aceste crime trebuie oprite. Apoi se impune un Tratat pe termen lung. În cadrul acestuia, misiunea ONU din Liban, UNIFIL, ar putea primi întăriri, eventual un mandat mai robust şi mai multă putere” susţine Malloch Brown.

În plus, UNIFIL, ar trebui să aibă dreptul de a folosi armele. Până acum cei 2000 de soldaţi staţionaţi la graniţa dintre Israel şi Liban au fost doar obseravatori pasivi, la fel ca şi în cazul ocupării enclavei musulmane bosniece Srebreniţa, de către trupele sârbe în urmă cu 11 ani. Acum însă situaţia este comparabilă cu intervenţiile militare din Afganistan. Annan crede că o asemenea misiune s-ar potrivi Naţiunilor Unite, dar guvernul de la Washington preferă intervenţia unor trupe multinaţionale, din afara ONU.

Se pare că discuţiile de la New York nu se vor finaliza cu decizii rapide, crede şi ambasadorul german la ONU, Thomas Mattusek: „Sunt prea nou aici, ca să pot aprecia ce conotaţii are în actualul context termenul de rapid. Cu toate acestea, sper ca rapid să însemne în acest caz cu adevărat rapid”, mai adaugă diplomatul german la Naţiunile Unite.