Condamnarea comunismului în România

„Pentru politologul amercian învestit de preşedintele Traian Băsescu lucrurile sunt clare: poliţia secretă comunistă, faimoasa securitate a fost încă de la înfiinţarea ei o organizaţie criminală”, relevă autorul. Taz aminteşte cititorilor germani că preşedintele României a refuzat să condamne comunismul din lipsă de studii temeinice, ceea ce a declanşat reacţii furioase. Ziarul semnalează conflictul mai amplu dintre preşedinţie şi premier. Autorul constată că "sarcina institutului condus de Oprea e mai amplă decît cea a comisiei prezidenţiale", întrucît din partea institutului se aşteaptă şi rezultate de altă natură, în speţă "traducerea în judecată a înalţilor activişti de partid şi ofiţeri ai securităţii. Oprea", scrie ziarul german, "a anunţat recent că executivul pregăteşte un proiect legislativ prin care să se revoce toate verdictele politice din trecut". Citim în continuare: „De o atare lege ar profita şi criminalii de război fascişti, condamnaţi de regimul comunist pentru participarea lor la Holocaust. Atît comisia cît şi institutul, conchide autorul, se vor confrunta în mod necesar cu această dilemă. Incît drumul spre un Nuernberg al comunismului, cum s-a exprimat Tismăneanu, e plin de obstacole”.

Pe de altă parte, ziarul austriac Der Standard anunţă, citînd surse ale Comisiei Europene, că decizia privind aderarea României şi Bulgariei se va amîna. „Din pricina deficitelor existente în special în domeniul justiţiei”, hotărîrea cu pricina se va adopta abia în toamnă, relevă cotidianul vienez, potrivit căruia raportul oficialităţilor de la Bruxelles va reliefa „că România a întrecut mult Bulgaria”, şi că, „pe moment, nu se poate recomanda cooptarea Sofiei”. Totuşi „unele state membre ale Uniunii, între care Germania, Marea Britanie şi Polonia exercită presiuni în vederea preluării ambelor ţări la 1 ianuarie 2007”.

Salzburger Nachrichten critică politica prea vîscoasă, prea puţin clară a UE, cerînd din partea comunităţii „fapte concrete şi rezultate clare”, de natură „să-i edifice pe cetăţeni ce anume este Uniunea”.

Pe de altă parte, editorialiştii occidentali abordează azi pe larg defensiva în care s-a regăsit premierul britanic Blair, după pierderea recentelor alegeri locale. Ziarul conservator american Wall Street Journal crede că Blair şi-ar mai putea reveni din forţe proprii. Elveţianul Neue Zuercher Zeitung nu crede însă că la stînga de conservatori laburiştii lui Blair ar dispune, graţie lui Gordon Brown, de o alternativă convenabilă, care să corespundă gustului păturilor de mijloc. De Volkskrant din Haga compară declinul lui Blair cu acelea prin care au trecut cîndva Maggy Thatcher şi Helmut Kohl. In fine The Independent din Londra, afirmă că soarta lui Blair s-ar fi jucat în Irak.

Amplu comentată e demisia şefului CIA Porter Goss şi problemele cu care se confruntă serviciile secrete americane, pentru care ziarul de stînga austriac Der Standard îi atribuie o parte din responsabilitate preşedintelui Bush.

Numeroase analize se consacră şi relansării puternice a relaţiilor germano-americane după vizita la Washington a şefei executivului berlinez, Angela Merkel, şi interviul acordat de preşedintele George Bush televiziunii publice germane. In luarea sa de poziţie liderul Casei Albe a manifestat înţelegere pentru refuzul Republicii Federale de a participa la campania irakiană, calificînd Germania drept un partener cheie în lupta împotriva terorismului. Financial Times din Londra subliniază că „SUA şi Germania şi-au descoperit afinităţi”, Merkel şi Bush înţelegîndu-se personal mult mai bine decît preşedintele american şi fostul cancelar Schroeder. Pe de altă parte, se perpetuează şi unele diferenţe. „In chestiunea Iranului, Germania doreşte o abordare lentă şi treptată, care să evite consecinţele semnificative, conţinute în avertismentele vicepreşedintelui american Dick Cheney. Faţă de Putin, Merkel se comportă în mod instinctiv mai pragmatic decît SUA”. Concepţiile diferite vor persista „în chestiunea aderării Turciei, pe care o favorizează americanii) sau a speranţelor Ucrainei de a accede la alianţa nordatlantică. Dar Washingtonul şi Berlinul au avut revelaţia progresului major pe care-l pot înregistra în domenii de interes comun, dacă îşi abordează în mod civilizat diferenţele”, subliniază cotidianul.

„Importanţa interviului dat de Bush” massmediei germane, scrie Hamburger Abendblatt, „rezidă mai puţin în ce-a spus preşedintele american cît mai degrabă în faptul că l-a acordat”. Discuţia cu moderatoarea televiziunii publice germane, constată ziarul, „documentează puternica dorinţă a Casei Albe de a întreţine relaţii bune cu Germania. Bush s-a săturat să fie considerat de germani mai periculos decît Osama Bin Laden”.