1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

Condamnări grele în dosarul Revoluţiei de la Cluj

Justiţia din România a revizuit în mod fundamental sentinţele date împotriva comandanţilor militari şi demnitarilor Partidului Comunist, vinovaţi de reprimarea criminală a manifestanţilor de la Cluj din decembrie 1989. Luni Înalta Curte de Justiţie şi Casaţie a dictat condamnări la ani grei de închisoare pentru aceia care fuseseră anterior achitaţi.

default

Cei cinci inculpaţi scăpaseră foarte uşor în trecut. Unul dintre ei fusese, e adevărat, condamnat, dar doi dintre ei fuseseră achitaţi şi ceilalţi trei scoşi din cauză, pentru că faptele s-ar fi prescris. De astă dată Înalta Curte de Justiţie şi Casaţie a privit lucrurile diferit. Ioachim Moga, care era prim-secretar al Comitetului Judeţean de Partid la Cluj în decembrie 1989, a primit 8 ani de închisoare pentru instigare la tentativa de omor deosebit de grav; generalul Iulian Topliceanu, fostul comandant al Armatei a 4-a, a fost condamnat la 10 ani de închisoare, pentru instigare la infracţiunea de omor deosebit de grav; apoi colonelul Valeriu Burtea şi lt.colonelul Ioan Laurenţiu Cocan au fost, după schimbarea încadrării juridice, condamnaţi la cîte 9 ani de închisoare pentru instigare la infracţiunea de omor. Instanţa Supremă a schimbat de asemenea încadrarea juridică în cazul maiorului Ilie Dicu, din instigare la omor în omor calificat, condamnîndu-l de astă dată la 15 ani de, în timp ce fruntaşul Marian Bolboş, simplu executant, a fost achitat.

Diferenţa de tratament juridic a fost enormă. Justiţia a luat în sfîrşit lucrurile în serios. Sentinţele frivole care fuseseră date pînă acum dădeau de înţeles că oricum nimeni nu fusese cu adevărat vinovat pentru cei omorîţi în stradă sau că, dacă vor fi fost vinovaţi, culpa lor nu a fost totuşi atît de însemnată, încît să mai fie pedepsită după atîta amar de vreme.

Justiţia românească sugrumată de guvernarea PSD, ca urmaş de fapt al Frontului Salvării Naţionale, a judecat procesele Revoluţiei nu din perspectiva dreptului, ci din aceea a ideologiei politice oficiale. Potrivit acesteia singurul vinovat pentru crimele comise împotriva cetăţenilor români în timpul comunismului tîrziu şi în decembrie 1989 a fost Nicolae Ceauşescu. Dar cîtă vreme Ceauşescu a fost executat, atunci procesele Revoluţiei ar fi trebuit să înceteze. Acesta a fost punctul de vedere susţinut insistent de Ion Iliescu şi de acoliţii săi, care au încercat prin toate mijloacele, legale şi paralegale, să blocheze procesele Revoluţei, iar atunci cînd nu au reuşit, s-au străduit să-i scape de la puşcarie pe cei condamnaţi, asa cum s-a întîmplat cu generalii Victor Athanasie Stănculescu şi Mihai Chiţac. Să ne amintim că procurorul general al Parchetului de pe lîngă Curtea Supremă de Justiţie înaintase recurs în anulare în cazul celor doi generali.

De data aceasta Justiţia a putut judeca fără să fie ameninţată politic şi a hotărît condamnări grele în cazul Revoluţiei de la Cluj. Este un început menit să deschidă drumul celorlalte procese, alienate de intervenţii politice cum a fost cel de la Timişoara sau blocate complet cum s-a petrecut la Bucureşti.

  • Data 25.05.2005
  • Autoare/Autor Horaţiu Pepine
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B343
  • Data 25.05.2005
  • Autoare/Autor Horaţiu Pepine
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B343