Conştiinţa curată a României

„Conştiinţa curată a României” se intitulează articolul pe care cotidianul NEUE ZÜRCHER ZEITUNG îl publică azi şi care începe astfel :” Dacă România va fi primită conform prevederilor, la 1 ianuarie 2007 în Uniunea Europeană, un mare merit îi revine Monicăi Macovei”. Portretul vajnicei ministre române a justiţiei însoţeşte articolul care trece în revistă energia şi eficienţa cu care ea a declarat război corupţiei. Faptul că Monica Macovei nu aparţine vreunui partid politic şi nu a avut o experienţă prealabilă în executiv înainte de a prelua portofoliul justiţiei , face cu atît mai demne de admiraţie performanţele acestei juriste de vocaţie, cu experienţă internaţională, care respinge laudele şi care - precizează autorul articolului - „ nu este o politiciană dezabuzată ci o luptătoare cu experienţă, care ştie pentru ce militează”.

De altfel, articolul se opreşte şi asupra activităţii ante- ministeriale a Monicăi Macovei, cînd ea şi-a cucerit deja un renume internaţional ca avocată în domeniul respectării drepturilor omului. Recenta campanie anticorupţie, intransigent şi energic coordonată de Monica Macovei, nu scapă atenţiei autorului articolului , permiţînd astfel cititorului să-şi facă o imagine foarte clară şi nuanţată despre ministra română a justiţiei. Intrebată dacă locuitorii României , care o îndrăgesc pe această combatantă pe frontul anticorupţiei, sunt mîndri de performanţele ei, răspunsul citat indirect la finele articolului sună astfel:” pentru a se gîndi la aşa ceva, nu-i rămîne cîtuşi de puţin timp”.

Pe aceeaşi pagină, NEUE ZÜRCHER ZEITUNG publică o relatare despre agitaţia provocată de arhivele secrete ale Securităţii, din subtitlu rezultînd că preşedintele Băsescu ar fi preluat rolul de a „stinge focul”. Articolul semnalează şi alegerea lui Claudiu Secaşiu în funcţia de preşedinte CNSAS, fără a omite toate frămîntările anterioare şi manevrele de culise sau la scenă deschisă. Turianu, care şi-a dat rapid demisia după valul de proteste , s-a răzbunat , defulîndu-se prin exprimarea publică a bănuielii potrivit căreia şi Tăriceanu ar fi fost informator al securităţii, bănuială respinsă imediat de premierul liberal.

Tot azi SÜDDEUTSCHE ZEITUNG publică un foarte scurt articol despre „reticenţele Uniunii Europene faţă de primirea Bulgariei şi României” unul din motive constituindu-l controlul la frontiere. Tot din Bavaria, ediţia electronică a cotidianului MERKUR, sub titlul „Un mănunchi de întrebări deschise” semnalează că Germania a demarat miercuri, fiind ultimul din statele membre ale Uniunii , procedurile de aderare a României şi Bulgariei la Uniunea Europeană. Cu toate acestea, în sînul coaliţiei, spiritele sunt foarte încinse: mai ales partidele unionale manifestă o rezistenţă masivă faţă de o nouă extindere a Uniunii. Finalul articolului citează costurile pe care primirea celor două ţări candidate le ridică - pînă în 2013 circa 72 de miliarde de euro din care Germaniei îi revine anual o contribuţie de 1,5 pînă la 2 miliarde.

În paginile aceleiaşi publicaţii, un alt articol intitulat „Euro - Pedagogii” se opreşte în detaliu asupra efectului reticenţelor manifestate în tabăra unională, considerîndu-le lipsite de efect fiindcă dacă nu în 2007 atunci în 2008, cele două ţări tot vor fi primite în Uniunea Europeană.”Promisiunile occidentului se răzbună” menţionează autorul articolului, semnalînd în final o altă consecinţă a extinderii: faptul că circa 300 de mii de cetăţeni ai republicii Moldova deţin paşapoarte româneşti; inoficial, numărul acestora s-ar ridica la aproape un milion ceea ce înseamnă că odată cu intrarea României în Uniunea Europeană va intra şi „un sfert din republica Moldova”.

Înafară de tematica extinderii –extrem de disputată în aceste zile în paginile presei germane azi - ziarele se mai opresc asupra politicii de integrare a copiilor cetăţenilor străini în grădiniţe şi şcoli şi de extinderea epidemiei de gripă aviară – la o fermă de păsări în landul Saxonia.