1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Germania

Comunicarea şi ameninţarea teroristă

O dată cu acutizarea ameninţărilor teroriste, menţinerea şi sporirea securităţii revin în atenţia opiniei publice. Lansată cu mai multe luni în urmă, ideea stocării datelor pe termen lung capătă o nouă dimensiune.

default

Câte date despre utilizator oferă internetul?

Cu cât folosim mai multe sisteme de comunicare moderne, precum telefoane mobile sau internet, cu atât lăsăm mai multe urme electronice. Companiile de telecomunicaţii adună cantităţi uriaşe de date, interesante pentru serviciile secrete, procuratură sau chiar spioni economici. Chiar şi fără a accesa conţinutul convorbirilor, al mesajelor sau e-mailurilor, tehnica modernă permite formarea unei amprente digitale a grupului sau persoanei care apelează la aceste tipuri de comunicare. Procedura are şi un nume: "analiza comunicaţiilor populaţiei".

Practic, sunt stocate şi analizate date despre cine comunică telefonic cu cine şi cât timp, despre cine preferă e-mail-ul şi prin ce adresă de IP accesează paginile de internet. În plus, telefoanele mobile ajută la localizarea persoanelor şi implicit, a reţelelor sociale ale acestora. Se poate face şi o clasificare în funcţie de importanţa persoanelor apelate: o convorbire de durată în miez de noapte cântăreşte mai greu decât câteva mesaje electronice trimise la ore normale din zi.

Dată fiind importanţa acestor date, în 2007 cele două Camere ale Legislativului german au adoptat o serie de reglementări privind stocarea informaţiilor personale rezultate din comunicare. O dată cu intrarea în vigoare a legislaţiei, la 1 mai 2008, companiile de telecomunicaţii erau obligate să păstreze, timp de şase luni, o serie de informaţii: de genul numerelor de telefon, a orei şi duratei convorbirilor, iar în cazul telefoanelor mobile şi a locaţiei partenerilor de discuţie. În plus, sunt salvate pe termen lung şi mesajele electronice, incluzând adresa de IP a computerelor, precum şi caracteristicile legăturii de internet. Pe scurt: fără a cunoaşte conţinutul convorbirilor, doar simpla analiză a datelor privind comunicaţiile populaţiei permite obţinerea unor profiluri de persoane.

Însă, articolul 10, alineatul 1 din Constituţia Federală consfinţeşte secretul convorbirilor telefonice. Prin urmare, aproape 35.000 de persoane au atacat la Curtea Constituţională legea referitoare la stocarea datelor privind comunicaţiile populaţiei. Printre reclamanţi se numără şi Sabine Leutheusser-Schnarrenberger, pe atunci membra opoziţiei, actualmente ministru federal al justiţiei.

La 2 martie anul acesta, Curtea Constituţională a decis că prevederile contravin legii fundamentale. Chiar în noaptea următoare, companiile de telecomunicaţii au decis distrugerea în masă a datelor stocate. Decizie considerată de procurori drept "cea mai mare acţiune de ştergere a urmelor" din toate timpurile.

Dar, judecătorii nu calificaseră salvarea datelor ca fiind neconstituţională, ci folosirea acestora în Germania. În lunile ce au urmat, responsabila pentru justiţie din Cabinetul Federal nu s-a grăbit să prezinte noi prevederi conforme Constituţiei. Spre marea decepţie a ministrului de interne Thomas de Maizière, care a insistat în mai multe rânduri asupra reglementării situaţiei.

Tema s-a transformat acum în conflict între partenerii de coaliţie creştin-democraţi şi democrat-liberali. O dată cu acutizarea pericolului terorist, tot mai multe voci susţin revenirea la stocarea pe termen lung a datelor privind comunicaţiile populaţiei.

Autori: Matthias von Hein / Alina Kühnel
Redactor: Robert Schwartz