Comuniştii chinezi la un nou Congres

Agenda de lucru a Partidului Comunist Chinez a fost stabilită până în cel mai mic detaliu de comitetul central, format din 270 de persoane. Din 1954 şi până acum, Congresul Popular nu a respins nicio lege şi nici nu a pus vreodată la îndoială raportul de activitate al Partidului Comunist. Discuţiile despre problemele ţării au de regulă loc în cercurile restrânse ale puterii şi este puţin probabil ca ele să fie dezbătute miercuri la Beijing.

Anul trecut, preşedintele Hu Jintao a subliniat faptul că succesul reformelor politice nu poate fi garantat decât de stabilitatea şi puterea Partidului Comunist, menţionând deseori termenul de democraţie. Democraţie socialistă. Jin-Zhong, redactorul şef al publicaţiei “Open” din Hong-Kong, este de părere că declaraţiile preşedintelui chinez exclud orice fel de reforme politice.

Reforme politice în China?

“Pe timpul mandatului lui Hu-Jitao, nu vor exista reforme politice. Momentan, guvernul se confruntă cu diverse alte probleme precum diferenţele sociale dintre bogaţi şi săraci, corupţia, situaţia catastrofală a mediului sau instabilitatea socială. La acestea se adaugă şi Jocurile Olimpice, care vor costa mulţi bani, timp şi energie.” – opinează jurnalistul chinez.

Şi totuşi, în China s-a discutat anul trecut în mod public despre reforme politice. Xie Tao, vice-preşedintele universităţii Renmin din Beijing, a lăudat modelul scandinav al statului-social, precum şi avantajele socialismului democratic, fiind însă aspru criticat de cercurile conservatoare ale partidului comunist.

Astfel, săptămâna trecută, într-un amplu articol apărut în ziarul de partid “Peking Daily”, Shi Zhang vorbea despre o supra-estimare a democraţiei. Redactorul-şef al magazinului Open deplânge controlul exercitat asupra mass-media de către statul chinez.

“In China se discută despre reforme politice de pe poziţii diferite. Avem pe de-o parte societatea civilă şi de cealaltă parte guvernul. Cum însă acesta din urmă controlează mass-media statale, nu toate vocile se fac auzite" - este de părere redactorul şef al publicaţiei “Open”.

Şi totuşi, la Congresul Popular Naţional se va discuta despre reformă. Nu însă despre reforma sistemului, ci despre cea a aparatului politic. Numărul ministerelor urmează să fie drastic scăzut, locul acestora urmând a fi luat de aşa-numitele “super-ministere”, ce au misiunea de a centraliza puterea, mai ales în domenii cheie precum cel financiar, energetic, în agricultură, transporturi şi mediu.

Expertul juridic pe probleme constituţionale, Zhang Zuhua, priveşte cu scepticism succesul măsurilor preconizate: “De la întemeierea sa în 1949, China a traversat şapte reforme administrative. Setul actual de măsuri nu reprezintă, aşadar, o noutate. În opinia mea, un număr mare de reforme duce implicit la înmulţirea organelor administrative, ca să nu mai vorbim de numărul funcţionarilor, care a crescut vertiginos în ultima vreme. Pe parcursul boom-ului economic, câteva provincii au dobândit o putere sporită. Prin această reformă administrativă, guvernul central doreşte să recâştige puterea.”