1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Compromis istoric în SUA

Congresul SUA, dominat de conservatori, şi Casa Albă, condusă de un preşedinte de stânga au încheiat duminică un istoric compromis în privinţa ridicării plafonului datoriei publice americane.

default

Acordul are consecinţe importante.

O uşurare perceptibilă a cuprins pieţele financiare. La burse, valoarea acţiunilor a crescut masiv după ce preşedintele SUA, Barack Obama, a anunţat că s-a ajuns la un acord şi se va evita, implicit, incapacitatea de plată a Americii.

Opoziţia de dreapta, republicană, şi cea de stânga, reprezentată de democraţii preşedintelui, s-au înţeles asupra unei ridicări cu două mii o sută de miliarde a plafonului datoriilor federale.

Dar acest demers va fi însoţit, aşa cum au cerut republicanii, de ample economisiri, în valoare de cel puţin 2.500 de miliarde de dolari. Reducerile bugetare vor avea loc în două reprize. Într-o primă fază, cuprinzând următorii 10 ani, se vor economisi 1000 de miliarde.

O comisie bipartită, formată deopotrivă din oameni de stânga şi de dreapta din cele două mari partide americane va recomanda măsuri de reducere a debordantelor cheltuieli publice americane într-un răstimp de alţi 10 ani.

În caz de blocaj ar urma să se pună pe picioare un mecanism care să prevadă reduceri automate de cheltuieli publice începând din 2013.

Rămâne ca înţelegerea să treacă de cele două camere ale Congresului.

Pentru preşedinte, acordul reprezintă o înfrângere usturătoare. Chiar dacă Obama a izbutit să convingă opoziţia de dreapta să renunţe la tentativa de a prelungi cearta bugetară până în 2012, anul alegerilor prezidenţiale, şeful Casei Albe n-a reuşit să-şi impună revendicarea de bază, în speţă solicitarea sporirii taxelor şi impozitelor pentru cei prosperi.

Obama a recunoscut de altfel că înţelegerea nu reprezintă defel "ce-şi dorise el", dar a calificat totuşi acordul drept "o victorie". Într-un sens chiar este o izbândă, în măsura în care Obama nu va deveni primul preşedinte sub care America să intre, fie şi vremelnic, în incapacitate de plată.

Nu e clar dacă agenţiile de rating vor reduce bonitatea SUA, aşa cum au avertizat. Cert este însă că paguba suferită de americani din pricina datoriilor prea mari şi a gâlcevii privind diminuarea datoriilor riscă să fie una serioasă şi de lungă durată. Fiindcă toate acestea vor determina o serie întreagă de investitori să-şi retragă capitalurile de piaţa americană şi să caute zone mai sigure în care să creeze locuri de muncă.

Din punct de vedere politic intern, adversarii lui Obama au toate motivele să-şi frece mâinile. Preşedintele, calificat frecvent drept un om politic slab, a pierdut şi în această partidă de poker cu Tea Party şi cu republicanii, devreme ce economisirile preconizate pe viitor nu implică sporirea impozitelor. Ca atare, ele nu-i vor afecta în primul rând pe cei mai bogaţi din cetăţenii Americii, oameni care, potrivit conservatorilor, crează locurile de muncă în SUA.

Dar cea mai serioasă şifonare a imaginii americane a iscat-o impresia, că SUA au încăput, pentru prima dată în istorie, pe mâna unor forţe politice prea puţin flexibile şi prea puţin dispuse, în interesul naţiunii, să accepte un compromis.

Autor: Petre M. Iancu
Redactor: Medana Weident

Vă mai recomandăm