Comportamentul mamei în timpul sarcinii

În timpul sarcinei, femeile trebuie să evite strict medicamentele în instrucţiunile cărora este indicată interdicţia. Există, fireşte, şi medicamente, din plante cel mai adesea, care pot fi luate de gravide fără risc. Studii recente au arătat că substanţa activă în formă de prafuri, lipsită de efecte secundare, este uneori introdusă în capsule ce conţin substanţe extrem de dăunătoare fătului. Faptul că un astfel de studiu a fost prezentat în cadrul emisiunii „Plusminus“ pe postul unu de televiziune german ARD a atras atenţia opiniei publice mai eficient decât ar fi făcut-o publicarea în reviste de specialitate.

În capsulele unor medicamente se găseşte dibutil-ftalat: Datorită acestuia, capsula, în mod voit, nu se absoarbe în stoamc, ci abia în intestin, unde substanţa activă trebuie să-şi facă efectul. Normele OMS şi ale Uniunii Europene clasifică dibutil-ftalatul printre substanţele nocive pentru fetus. În cadrul cercetărilor întreprinse de echipa „Plusminus“ şi de Universitatea din Erlangen, au fost luate probe de urină de la femei însărcinate, care au luat împotriva răcelii un preparat din plante ce se eliberează în farmacii fără reţetă. Valorile au fost în medie de 40 de ori mai mari decât cele admise de normele europene. În cazul unei femei de 26 de ani a fost măsurată o concentraţie de 63 de ori mai mare decât valoarea limită admisă. Astfel de concentraţii depăşesc cu mult valorile unui studiu danez, care a găsit malformaţii ale organelor genitale la nou-născuţii de sex bărbătesc. Au fost semnalate cazuri în care lungimea perineului fiind redusă, testiculele erau prea sus şi prost delimitate; deseori sugacii au avut un penis prea mic.

Există din fericire şi situaţii în care se poate vorbi de o influenţă benefică a modului de viaţă al mamei asupra dezvoltării ulterioare a copilului. Iată un exemplu. Copiii mamelor sportive sunt mai inteligenţi decât alţi copii. Este adevărat că observaţia a fost făcută deocamdată nu la femei însărcinate, ci la şoareci-femele. Dar nu este exclus să poată fi transferată în parte şi la oameni. Neurologi dintr-o echipă condusă de Gerd Kempermann de la Centrul Max-Delbrück de Medicină moleculară din Berlin au pus şoareci-femele însărcinate să alerge oricând vroiau într-un cerc în rotire, ele putând parcurge doi până la trei km pe zi. Şoricioaicele dintr-o grupă martor nu s-au mişcat deloc. Iniţial, sportul practicat de mame nu a părut să fie în avantajul copiilor. În stare embrionară, aceştia au avut mai puţine celule nervoase în regiunea din creier care este centrul memoriei şi al capacităţii de învăţare decât puii mamelor neantrenate. La 5 săptămâni după naştere, însă, raportul s-a inversat. Puii mamelor antrenate prezentau cu 40 % mai multe celule nervoase în regiunea cerebrală respectivă decât cei din grupa de control.