1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

PUNŢI DE SUFLET

Comportament şi sănătate

Există situaţii în care aspectul medical, cel psihologic şi cel comportamental se întrepătrund, cu efecte bune sau rele pentru cel în cauză. Câteva cazuri prezentate în mozaic.

Riscul declanşării unui infarct miocardic nu este crescut doar de supragreutate, tensiune arterială ridicată sau diabet. Şi problemele între parteneri, depresiunile şi frustrarea la locul de muncă pot avea efect nociv asupra inimii. Prof. Herbert Csef de la Universitatea din Würzburg a constatat că, dintre femeile cu afecţiuni coronariene, cele care îşi definesc relaţia conjugală drept greu de suportat suferă de 3 ori mai frecvent noi infarcte decât celelalte.

O altă situaţie. Persoanele în vârstă care au un cerc de prieteni trăiesc mai mult decât singuratecii. În schimb, bunele relaţii cu proprii copii sau cu alte rude nu par să aibă vreo influenţă favorabilă asupra speranţei de viaţă. Observaţiile au fost făcute de oameni de ştiinţă australieni de la Flinders University în cadrul unui studiu de lungă durată, ale cărui rezultate au fost publicate în Journal of Epidemiology and Community Health. Ei au prelucrat timp de 10 ani datele de la 1500 de oameni de peste 70 de ani. S-a dovedit că acei seniori care aveau un cerc larg de prieteni aveau cele mai bune şanse de supravieţuire. S-a comparat treimea subiecţilor cu cele mai strânse şi bogate relaţii de prietenie cu treimea celor care aveau cei mai puţini prieteni. Riscul de a deceda în următorii 10 ani a fost mai redus cu o cincime la cei dintâi. Observaţia s-a menţinut valabilă chiar şi atunci când aceştia au primit o lovitură a soartei, de exemplu pierderea tovarăşului de viaţă. Dacă unii prieteni s-au mutat, dar contactul a fost menţinut, faptul acesta nu a influenţat negativ şansa de supravieţuire. Concluzia cercetătorilor australieni este că prietenii influenţează favorabil în mai mare măsură decât rudele starea sănătăţii oamenilor în vârstă. Prieteniile au un efect pozitiv şi asupra stării de spirit şi a încrederii în sine.

Un alt comportament care a suscitat interesul medicilor şi psihologilor este narcisismul. Oamenii care se iubesc şi se admiră peste măsură pe ei înşişi nu au capacitatea de a-i scuza pe alţii. Şase studii în cadrul cărora a fost observată disponibilitatea diferitelor tipuri umane de a ierta semenilor au dus la această concluzie. După cum precizează psihologii de la Universitatea din Cleveland în Journal of Personality and Social Psychology, parte componentă a autopreţuirii exagerate a unui „narcis” este pretenţia de a beneficia de un tratament special din partea celorlalţi, faţă de care el se consideră superior. Dacă relaţiile sociale nu-i oferă acest tratament special, persoana respectivă este jignită şi vrea să se răzbune, pentru a pune lucrurile la punct. Ideea de a trece firesc peste astfel de sentimente este considerată de oamenii narcisici ca inoportună. Ei cumpănesc dacă să ierte o greşeală, numai atunci când sunt despăgubiţi pentru nedreptatea pricinuită. În timp, comportamentul narcisic se răsfrânge negativ asupra persoanei afectate: el împiedică repararea unor relaţii deteriorate şi duce la alienare socială.

  • Data 22.11.2005
  • Autoare/Autor Elisabeta Sturdza
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B2nS
  • Data 22.11.2005
  • Autoare/Autor Elisabeta Sturdza
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B2nS