Comisia Europeană merge pe mâna subvenţiilor agricole

Subvenţiile europene pentru fermieri sunt mai importante decât oricând, a explicat Comisarul European pentru Agricultură, Dacian Cioloş, invocând efectul crizei globale asupra consumului.

Reforma Politicilor Agricole Comune, anunţată ca una dintre misiunile fundamentale ale mandatului Cioloş şi care urmează a se încheia în 2013, începe sub semnul intervenţionsimului, despre care Cioloş a afirmat, la Bruxelles, la o întâlnire cu presa, că este de preferat, acum, costurilor mult mai mari ce pot să apară pe termen mediu.

Problema actuală, aşa cum a fost ea identificată la nivelul Comisiei, nu stă în nivelul finanţărilor europene ci în distribuţia echitabilă către statele Uniunii, a mai precizat Cioloş.

Viitorul subvenţiilor, dincolo de asistenţa imediată, face parte, însă, din agenda dezbaterii propuse de comisarul european. Persoanele implicate şi interesate de ansamblul politicilor comune agricole sunt invitate să vină cu puncte de vedere, opinii, propuneri şi critici la adresa cadrului existent sau a reformelor avansate - până în luna iunie.

"La mijlocul lunii iulie va fi organizată o conferinţă deschisă tuturor actorilor interesaţi de această problematică, pentru a trage concluziile din dezbateri dar, mai ales, pentru a deschide calea spre obiectivul final: atingerea scopurilor asistenţei directe". Acestea, a punctat Cioloş, sunt "menţinerea unei stabilităţi a veniturilor fermierilor, stimularea acestora de a produce bunuri, altele decât alimente, o mai bună înţelegere a mediului şi a schimbărilor climatice şi susţinerea păstrării locurilor de muncă, în special în zonele rurale dificile".

Dezbaterea, a anunţat Dacian Cioloş, dispune de o pagină de internet, Directoratul General pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală aşteptând, din partea celor interesaţi de subiect, răspunsuri la câteva întrebări: de ce este nevoie de o politică agricolă comună şi care sunt instrumentele de care aceasta are nevoie, ce aşteaptă cetăţenii de la agricultură şi, de fapt, de ce este necesară o nouă reformă, în condiţiile în care abia în 2008 a fost pusă în aplicare precedenta.

Observatorii cred că există, deja, câteva direcţii clare spre care se îndreaptă reforma: cele 27 de state vor fi invitate să-şi suplimenteze co-finanţarea iar subvenţiile vor fi prioritar orientate către Europa Centrală şi de Răsărit. Părerile sunt, încă, împărţite.

Ţări cum sunt Marea Britanie, Suedia sau Olanda solicită o reducere graduală a fondurilor alocate agricultorilor; Franţa în schimb, este dispusă la sacrificii, mergând până la, cum spunea preşedintele Nicolas Sarkozy, riscul declanşării unei crize de dragul subvenţiilor pe care fermierii din Hexagon le primesc de peste 40 de ani.

Autor: Cristian Ştefănescu
Redactor: Robert Schwartz