1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

Comisia Europeană avertizează

Cazul femeii din Bucureşti cumparată ca sclavă sexuală de un ziarist britanic şochează încă opinia publică internaţională. ”Lupta impotriva traficului de fiinţe umane, in special în cazul celor mai vulnerabile, cum sunt copii şi femeile este o prioritate a Comisarului pentru Justitie si Afaceri Interne, Franco Frattini”, a declarat in exclusivitate pentru Deutsche Welle, purtătorul său de cuvânt, Frisco Roscam Abbing.

S-a întâmplat în apropierea kilometrului zero al capitalei, într-o zonă considerată de importanţă istorică doar când vine vorba de evocări festive sau cataloage de artă. Imobilul respectiv a ajuns o ruină iar indivizii care îşi fac veacul la geamlâcurile faţadei aproape prăbuşite, te fac imediat să treci pe celălalt trotuar. Nu a fost însă cazul jurnalistului britanic care a reuşit achiziţionarea pe viaţă a unei femei plătind (cui?) opt sute de euro. Cazul a fost expediat rapid in media românescă, fiind tratat ca o problemă a prim-ministrului britanic Tony Blair, neputincios în combaterea traficului de fiinţe umane. Diferenţa între Marea Britanie şi România este una de fond, prima fiind o ţară de destinaţie iar Bucureşti-ul un spaţiu de provenienţă. Purtătorul de cuvânt al CE, Frisco Roscam Abbing, a declarat că modul in care fiecare ţară candidată combate traficul de fiinţe umane va fi reflectat in raportul Comisiei privind progresele pe calea aderării la UE:

“În toate relaţiile cu alte ţări, inclusiv cu cele din afara UE, punem accent deosebit pe acest subiect. Atragem atenţia asupra implementării unor legi cu efecte extreme de utile în privinţa investigării acestor cazuri de către poliţie şi procurori. Din păcate, traficul de fiinţe umane nu este ceva unic numai in cazul României şi ştim că este o mare problemă in Vestul Balcanilor dar poate şi în România sau Bulgaria. Acesta a fost unul din punctele subliniate de comisarul Franco Frattini atunci când a vizitat ultima dată România punct care va reveni de fiecare dată când este necesar în Raportul de ţară al Comisiei Europene.”

Şi opinia publică europeană a reacţionat în trecut la adresa autorităţilor române, care ar tolera astfel de practici ilegale În 2004, Tom Gallagher, un foarte bun cunoscător britanic al realităţilor româneşti, atrăgea atenţia asupra problemei serioase reprezentată de traficul de fiinţe umane în România. (”Romania nu şi-a câştigat aderarea", 26 noiembrie 2004, Scrisoare publicată de Financial Times in pagina Opinii de la cititori). Cazul adus in atenţia opiniei publice internaţionale de jurnalistul britanic, nu pare a schimba modul de lucru al poliţiei române. Până la acest moment, nu au fost identificaţi cei care au fost complici sau autori ai traficului persoanei apărută în ”The Sun”. In schimb, a apărut la televiziunea naţională a scurtă declaraţie a poliţiei din care s-a înţeles că fata este pe mâinile sigure ale autorităţilor române. Ca şi cum ziaristul britanic ar fi fost cel mai periculos în cauză. Mai este de remarcat că la nivelul UE nu există o legislaţie unitară ci numai recomandări generale. Statele membre au competenţă exclusivă în această materie care ţine de capitolul justiţie şi afaceri interne. Cele mai importante documente in materie rămân Declaraţia Consiliului European din 1999 de la Tampere şi o decizie-cadru din 2002, în care se definesc în mod precis infracţiunile legate de traficul de fiinţe umane şi se recomandă statelor membre să-şi adapteze legislaţia până în 1 august 2004. Articolul 3 prevede o pedeapsă cu închisoarea mai mare de 8 ani in 4 cazuri de trafic de fiinţe umane. Rămâne de văzut cum vor soluţiona autorităţile româneşti acest caz şi cum se va reflecta el in Raportul CE din luna mai.

Victor Iulian Tuca