1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

Comisia Europeană a propus un regim obligatoriu la importurile de lemn

Comisia propune un plan de acţiune privind dezvoltarea unui regim de licenţe pentru aplicarea reglementărilor în domeniul forestier, care să garanteze că lemnul importat este recoltat exclusiv prin metode legale.

default

Planul de acţiune este dublat şi de un regulament propus de Comisie - Consiliului şi Parlamentului European.

Regulamentul ar urma să vizeze şi producătorii europeni de produse din lemn, întrucât au fost semnalate cazuri de exploatări ilegale şi în unele ţări ale Uniunii.

Cererea de licenţă se depune la autorităţile competente din statul membru în care transportul la care face referire se declară pentru punere în liberă circulaţie. Autorităţile competente vor informa imediat autorităţile vamale, în conformitate cu procedurile naţionale aplicabile, cu privire la acceptarea unei licenţe. Comisia propune instituirea unui sistem global de recompensare a ţărilor în curs de dezvoltare care îşi diminuează emisiile de gaze cu efect de seră, prin reducerea defrişărilor.

Exploatările forestiere ilegale distrug anual milioane de acri de pădure. O mare parte din lemnul rezultat ajunge în Europa, întrucât aceasta constituie una dintre cele mai mari pieţe din lume pentru produse din lemn, cum ar fi lemnul pentru construcţii, placajele sau mobila. 20% din totalul importurilor provine din exploatări ilegale.

Dacă, până în prezent, UE a promovat desfăşurarea de acţiuni voluntare destinate reducerii acestor practici, noile norme propuse obligă la aplicarea unei anumite proceduri, pentru a verifica legalitatea exploatării lemnului.

Stavros Dimas, comisarul pe Mediu al Comisiei Europene, despre regimul de licenţe UE:

„Am stabilit cerinţe importante pentru importatorii de produse din lemn, cerinţe care vor fi obligatorii pentru comercianţii care vor trebui să dovedească ţară de provenienţă a buştenilor şi faptul că aceştia au fost recoltaţi în mod legal”.

Tăierile ilegale duc la pierderea biodiversităţii şi la schimbările climatice. Exploatările forestiere ilegale reprezintă o problemă nu doar pentru mediu, ci şi pentru oameni, o dată ce defrişarea conduce la dispariţia resurselor şi a locurilor de muncă. Conform site-ului CE „aceste practici încurajează apariţia corupţiei şi a crimei organizate, iar profiturile obţinute sunt deseori folosite ca surse de finanţare a conflictelor armate.”

În România există din plin acest fenomen de corupţie, mascat de retrocedări „legale”. De pildă, în judeţul Bacău, pe Valea Trotuşului, în anul 1992, pe legea 18, s-au retrocedat 22.000 hectare de pădure, în majoritate în mod ilegal. 80% din aceasta suprafaţa a dispărut. Situaţia s-a soldat cu inundaţiile catastrofale în care localităţile Agaş, Asău, Comandău şi oraşul Comăneşti au fost rase de puhoaie de apă. A fost doar începutul unor tăieri ilegale care continuă şi acum.

Problema în România nu este dovada unui certificat de recoltare legal, ci corupţia unor angajaţi ai ocoalelor silvice, plus legile „servite” pentru anumiţi „posesori” de păduri, deveniţi peste noapte proprietari.

Despădurirea se află la originea a aproximativ 20% din emisiile globale de gaze cu efect de seră. La nivelul Uniunii Europene, suprafaţa de păduri se întinde pe 177 de milioane hectare, aproximativ 42% din întinderea totală a UE.