1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

Comisia Europeană îşi propune să combată discriminarea romilor

În multe ţări ale Europei, romii sunt marginalizaţi social. Într-un interviu acordat DW, comisarul european pentru Justiţie Viviane Reding cere statelor UE să se angajeze activ împotriva discriminării romilor.

Viviane Reding

Viviane Reding

Deutsche Welle: Raportul interimar al Comisiei Europene cu privire la integrarea romilor în statele membre UE, făcut public în iunie 2013, a fost atât de nimicitor încât presa germană i-a spus "raportul stagnării". De ce?

Viviane Reding: Să ne aducem aminte de la ce porniserăm: de la absenţa unei coodronări în materie de politici de integrare a romilor la nivel european. Comisia a demarat un proces complicat dar necesar. Iar presiunea exercitată a avut efect: am obligat statele membre să dezvolte strategii naţionale de integrare a romilor, pe care Comisia le evaluează o dată pe an. Cel puţin putem arăta cu degetul spre ţările care nu îşi fac temele şi să le felicităm pe cele ce fac treabă bună.

Şi chiar puteam vedea primii paşi înainte: numeroase state au început să îşi coordoneze eforturile. Mai sunt, în orice caz, multe de făcut. De exemplu, organizaţiile societăţii civile pot fi mai bine angrenate în întregul mecanism. Investiţia în educaţia romilor este o investiţie în viitor. Doar dacă au o meserie pot contribui la dezvoltarea ţării, pot contribui la fondurile sociale şi finanţa pensii.

Există, însă, şi exemple pozitive, de exemplu, planul regional de acţiune al landului Berlin privind integrarea romilor sau cele 15.000 de locuri rezervate pentru studenţi de etnie romă în facultăţile din România. Mai există şi alte astfel de exemple?

Da, în diverse state membre - şi aş dori să dau numai câteva exemple: în Franţa funcţionează excelent colaborarea dintre actorii centrali şi locali; în Bulgaria, fondurile europene sunt folosite numai în scopuri precise. Ungaria a dezvoltat un sistem solid de supraveghere a modului în care este implementată strategia naţională iar Spania a educat 158 de poliţişti în domeniul combaterii discriminării etnice. Este încurajator, chiar dacă nu sunt decât situaţii izolate. Tocmai de aceea dăm atâta importanţă aplicării strategiilor naţionale.

În Germania se argumentează des că migraţia etnicilor romi se poate realiza doar dacă li se îmbunătăţesc condiţiile de viaţă în ţările de origine. Cât de realistă este această părere?

Libera circulaţie în Uniunea Europeană este un bun de preţ şi un drept al fiecărui cetăţean comunitar – inclusiv pentru membrii minorităţilor etnice. Migraţia este o şansă pentru Germania şi pentru Europa – nu pot decât să fiu de acord cu ministra germană a Muncii Ursula von der Leyen. A stopa migraţia dintr-un stat UE într-altul ar fi o greşeală economică şi oricum nu ar corespunde cu dreptul european.

E, însă, în egală măsură clar că statele membre UE vor fi nevoite să facă mai multe pentru integrarea defavorizaţilor sociali şi pentru a îmbunătăţi şansele de viitor ale romilor. Statul trebuie să se preocupe pentru a le oferi tuturor porţi deschise către educaţie şi acces către piaţa muncii. Uniunea poate sprijini eforturile cu mijloace din fondul social al UE. Dar discriminarea şi marginalizarea romilor trebuie combătută mai energic de fiecare stat în parte.

Guvernul federal a anunţat recent că va aplica măsuri aspre împotriva imigraţiei sărăciei din România şi Bulgaria. Cine abuzează de serviciile sociale va fi expulzat şi va primi interdicţie de călătorie, a avertizat ministrul federal de Interne Hans-Peter Friedrich (CSU). Cum apreciaţi aceste aprecieri ale ministrului german?

Vreau să o spun cât se poate de clar: libera circulaţie este un drept fundamental şi nu intră nicidecum în discuţie. Nu e cazul să lăsăm loc pentru vreo îndoială: cetăţenii europeni care îşi exercită dreptul la liberă circulaţie nu sunt sub nici o formă imigranţi. Toţi cetăţenii UE au aceleaşi drepturi. Iar romii sunt tot cetăţeni UE şi dispun, desigur, de dreptul la liberă circulaţie.

Retoricile populiste atrag, în zilele noastre, voturi, dar preţul îl vor plăti generaţiile viitoare de cetăţeni ai UE. Şi nici măcar nu sunt conforme valorilor Europei. Respectarea demnităţii umane are aceeaşi valoare ca şi drepturile minorităţilor. De aceea mă aştept ca liderii politici din statele Uniunii să se distanţeze de un asemenea populism. Eu m-aş angaja mai degrabă pentru a apăra dreptul la liberă circulaţie. Statele ar face mai bine să îşi pună în aplicare mai eficient propriile legi pentru a-i pedepsi pe cei ce înşală sistemul social, indiferent de naţionalitate. Nu există, aşadar, nici un motiv să atentezi la dreptul de liberă mişcare.

Romii sunt deseori victimele violenţelor rasiste, inclusiv în ţări UE. Dispune Comisia Europeană de mijloace de presiune asupra statelor membre în aşa fel încât acestea să se preocupe de respectarea drepturilor etnicilor romi?

Conform directivei privind egalitatea în drepturi indiferent de rasă, se interzice discriminarea pe criterii rasiste sau de apartenenţă etnică - că este vorba despre locul de muncă, educaţie, securitate socială sau acces la bunuri şi servicii, inclusiv locuinţă. La presiunile Comisiei, fiecare stat UE a introdus această directivă în legislaţia naţională. Bazele legale există iar statele UE sunt obligate să le aplice. Autorităţile şi justiţiile naţionale trebuie să se ocupe de aceasta.

Dar în afara acestor prerogative legale, cred că e important să spirijinim statele membre. Cu raportul elaborat am reuşit să le oferim ţărilor şansa de a-şi concentra eforturile. Iniţiativele în beneficiul romilor ar trebui generate la nivel local, diversele ţări ar trebui să colaboreze şi trebuie intervenit rapid pentru îmbunătăţirea situaţiei tinerilor romi.

Viviane Reding, din Luxemburg, este vicepreşedinta Comisiei Europene şi comisar UE pentru Justiţie. Înainte de a deveni mebru al Comisiei, Reding a fost, mai mulţi ani, europarlamentar. În 2010, comisarul Reding a acuzat Franţa că expulzează romii doar din cauza apartenenţei acestora la o minoritate etnică. La acea vreme, Reding a propus chiar introducerea unei acţiuni de sancţionare a Franţei, pe motiv de încălcare a tratatelor europene.