Comisia Europeană: Monica Macovei înseamnă garanţia continuării procesului reformelor în justiţie
12 februarie 2007
„În primul rând şi cel mai important, Comisia Europeană nu comentează problemele politice interne ale statelor membre, indiferent dacă este vorba de cele vechi sau cele noi, Bulgaria şi România. Ceea ce comisarul Frattini a afirmat este că, întotdeauna a apreciat munca şi capacitatea ministrului Monica Macovei şi continuă să o aprecieze şi acum.
Dar, depinde de politica românească să decidă ce vrea. Comisia Europeană confirmă faptul că, în perioada de pre-aderare a României, a apreciat iniţiativele ministrului Justiţiei Monica Macovei în a se asigura că reformele în justiţie sunt ireversibile şi că acest proces nu poate fi întors din drum. Nu pot decât să confirm încă o dată că toate ariile în care a lucrat înainte de 1 ianuarie 2007, inclusiv reforma justiţiei, inclusiv lupta împotriva corupţiei, inclusiv crearea unei Agenţii de Integritate rămân puncte esenţiale pentru România.”
România trebuie să continue reformele în justiţie
Friso Roscam Abbing a atras atenţia că „ceea ce trebuie să înţeleagă autorităţile române, indiferent cine se află la putere, este că România trebuie să continue cu reformele în justiţie”, referindu-se explicit la Consiliul Superior al Magistraturii care „ar trebui să fie mult mai transparent şi responsabil”.
Abbing s-a referit şi la „momentul adevărului”, sfârşitul lunii iunie, atunci când un raport cu cele patru obiective stabilite în decembrie 2006, va fi transmis Consiliului şi Parlamentului. Comisia Europeană va putea evalua la acel moment progresele în justiţie şi lupta împotriva corupţiei, precum şi funcţionarea Agenţiei de Integritate.
România înainte de momentul 31 martie
Abbing a mai declarat: „depinde numai de România să atingă aceste obiective sau nu. Deocamdată este important să vedem unde se găseşte Bucureşti-ul” la 31 martie, când ar trebui să transmită primul raport. Agenţia de Integritate rămâne unul dintre cele mai importante obiecte.”
Este de remarcat că neîndeplinirea celor patru obiective asumate de comun acord între Guvernul României şi Uniunea Europeană poate duce la aplicarea clauzelor de salvgardare, în acord cu articolele 37 şi 38 din Tratatul de Aderare, inclusiv nerecunoaşterea hotărârilor judecătoreşti pronunţate de instanţele naţionale, în cele 26 de ţări membre.